Universal Dependencies - Romanian - RRT

s-101

train-6741

Pungașul a plecat mulțumit cu jimblele și n-a mai dat pe la brutar, ca să-și plătească datoria, nici până în ziua de azi.

s-102

train-6742

Când se-ntoarseră pungașii, peștele se răcise cum trebuia și era tocmai bun de mâncat.

s-103

train-6743

Când crezură pungașii că s-au săturat mai ales de băutură, și că e vremea potrivită, se hotărâră să plece și chemară pe hangiu să le facă socoteala.

s-104

train-6744

Și aproape toți pungașii în același timp băgară mâinile în buzunare, chipurile ca să scoată bani și să plătească fiecare.

s-105

train-6745

― Uite ce e, mă neică, după cum vezi, greu să se hotărască între noi cine să plătească.

s-106

train-6746

Pungașii scoaseră o basma groasă de in și-l legară pe tejghetar la ochi, de nu putea să zărească o rază de lumină.

s-107

train-6747

Am prins mâna mică și subțire, care mi se-ntinsese, și-am sărutat-o lung, strângând-o ușor.

s-108

train-6748

Și, sfiindu-se să ți le dea el, personal, m-a trimis pe mine.

s-109

train-6749

Nu ne spunea niciodată pe nume și nici nu ne tutuia, cum obișnuiau Barbă și ceilalți profesori.

s-110

train-6750

Clasa, încremenită o clipă, că nu știa ce să creadă, izbucnește într-un râs nemaipomenit, pe care Fischer cât abia poate să-l stăpânească.

s-111

train-6751

Crăcănel, profesorul de Științe naturale, pe numele lui adevărat Octav Anastasescu, fusese poreclit astfel din pricină că era mic, gras, cu burtă, și mergea crăcănat.

s-112

train-6752

Ca să nu întrerupem cursurile, urma să plecăm într-o sâmbătă, după-amiază, pe la 2.

s-113

train-6753

Cofetarul ne spuse politicos că trebuie să închidă, că niciodată nu mai ținuse deschis până la acea oră.

s-114

train-6754

Liceul ne-a înscris urgent la examen, din oficiu, pentru că probele începeau chiar de-a doua zi la Seminarul Pedagogic Universitar Titu Maiorescu de pe Calea Rahmei.

s-115

train-6755

După formalitățile de rigoare, a început, să ne dicteze o bucată, pe care trebuia s-o traducem.

s-116

train-6756

Obiceiul era ca, la teză, profesorul să intre în clasă imediat după ce suna, spre a le lăsa astfel elevilor cât mai mult timp de scris.

s-117

train-6757

Se-nserase și, ca de obicei, pornisem către casă prin Cișmigiu, cu Ionaș Moscu, tovarășul meu de totdeauna.

s-118

train-6758

o drese el, repetând o frază pe care, se vedea, o înghițise cu greu.

s-119

train-6759

O femeie trecută și osoasă, aplecată de șale îi alungă din preajma lui și se depărta.

s-120

train-6760

Când își adusese Grigore nevasta și lopata să-și sape bordeiul, împrejur nu era țipenie de om.

s-121

train-6761

Avea o haină întoarsă, roasă și peticită la mâneci și coate și un pulover lucrat din rămășițe de lână.

s-122

train-6762

Primăvara semăna roșii și pe la mijlocul verii le păzea să nu le mănânce câinii, flămânzi și ăștia, gata să apuce ce le cădea sub fălci.

s-123

train-6763

Era bătrân, în ultimul său an de învățământ, pentru că în anul următor a ieșit la pensie.

s-124

train-6764

Punea ban pe ban să-și cumpere un loc mai la față spre Grivița, să-și ridice o casă când n-o mai putea să muncească.

s-125

train-6765

Stere era tânăr și ager, cam duhos, nedezlegat la limbă, nu-și vindea lesne sufletul.

s-126

train-6766

A stat vreo două săptămâni între ai săi, până l-au înmormântat și au împărțit ce sărăcie le lăsase răposatul.

s-127

train-6767

Lipsise atâția ani, nu-l mai lega nimic de pământul muncit de surorile lui, niște alea urâte, spetite de muncă, rele de gură și dușmănoase.

s-128

train-6768

Mai cumpărase câteva clondire, pânză de un șorț, pe care i-l croise Aglaia, nu obosea stând în picioare toată ziua.

s-129

train-6769

Mărunt și gras, cu mustăți și cioc, cu ceas de aur purtat la vestă, Nea Tomiță, cum îi ziceam noi, ne făcea lecții frumoase.

s-130

train-6770

Mai mult o speriau mâinile sale mari, muncite, boante și noduroase pe care și le trosnea.

s-131

train-6771

Le-a dat balaoacheșilor bacșiș, aceștia s-au suit pe capra trăsurii și au pornit grămadă spre casa miresei.

s-132

train-6772

Și-a strâns cu grijă cărțile într-un ghiozdan de pânză gri, și s-a îndreptat încet înspre ușă, de unde s-a întors ca să ne salute.

s-133

train-6773

Femeia gunoierului îl învăță cum să se poarte, cum s-o dezmierde, că era tânără și nu trebuia s-o sperie.

s-134

train-6774

Paraschiv scoase de sub brâul de piele un șiș lung, Cu lama ascuțită, îndoit la vârf.

s-135

train-6775

De data asta, însă, a rămas în picioare, făcându-ne semn să ne așezăm.

s-136

train-6776

- Ia, Treanță, îl îndemnă starostele, ia, că n-o să-ți cadă dinții.

s-137

train-6777

Când se lumină veni și Florea, nădușit și supărat, spunându-le că abia noaptea viitoare or să aibă de lucru.

s-138

train-6778

Așteptară așa, vreme de un ceas, culcați pe burtă, ronțăind fire uscate de buruiană.

s-139

train-6779

Barosanii se ridicaseră, pășiseră dezmorțiți pe bătătura din fața șopronului și se pipăiseră prin buzunare.

s-140

train-6780

Aveau mai mulți copii decât lucruri, în camioanele care-i aduceau ar mai fi încăput.

s-141

train-6781

L-a cunoscut îndeaproape pe Eminescu, iar Delavrancea și Caragiale au fost nedespărțiții lui prieteni.

s-142

train-6782

Vedeau firma de tablă strălucind în soare și mesele scoase afară o dată cu îndreptarea timpului.

s-143

train-6783

Situația clasei noastre, și probabil și a celorlalte clase unde Plopeanu preda ― vorba vine ― Fizico-Chimicele, se prezenta gravă.

s-144

train-6784

Zidurile spoite cu var, în culori dulci, străluceau în soare și pomii din curțile umbroase erau tunși cu îngrijire.

s-145

train-6785

Nevasta meșterului abia încăpea pe ușă, o știau și copiii, crescută din belșug, de-abia-i ajungeai la umăr.

s-146

train-6786

Ce mai risipea, Aglaiei îi dădea pe furiș, c-o ajuta și nu se putea altfel.

s-147

train-6787

Deasupra ardea lampa electrică cu picior lung, de porțelan, răspândind împrejur o lumină ostenită.

s-148

train-6788

Pe vremea mea, prin 1919 ― 1920, concursurile la 'Tinerimea Română' se țineau pe la sfârșitul anului școlar.

s-149

train-6789

Peste hârtiile risipite pe masă, atârna o mână albă, mică, plină de inele, ca de femeie.

s-150

train-6790

Toate aceste lucruri la un loc îl stârneau și îi făceau o poftă sălbatică de viață.

s-151

train-6791

Clinchetul paharelor ciocnite, izul de vin risipit pe mesele de fag, toate o făceau să fie veselă fără să știe de ce.

s-152

train-6792

Ea înfigea pâlnia în gâtul unei sticle, răsturna damigeana grea și pântecoasă până o umplea și așeza triftărul la locul lui, pe un raft.

s-153

train-6793

Părintele se suise pe schelele de lemn, stropise zidurile cu agheasmă, blagoslovise și citise din cărțile lui.

s-154

train-6794

și cu câtă duioșie mă autocompătimeam că nu voi avea fericirea să mă bucur de odihna unei vacanțe liniștite.

s-155

train-6795

Stere le număra seara și dimineața, le căuta de ouă, se apuca să spele butoaiele, să le întărească doagele cu rafie, numai să nu stea.

s-156

train-6796

Îl aștepta să șteargă urmele de pe marginile tacâmurilor, gonea câinii pripășiți la picioarele cârciumarului și strângea masa.

s-157

train-6797

Stere se mai închina o dată, de mulțumire, apoi deschidea ușile cele noi ale prăvăliei.

s-158

train-6798

însă mai toate erau lungi, și n-aș fi avut timp să termin nici una din ele.

s-159

train-6799

Abia îl scoteau ceilalți afară, îl suiau în faeton și-l urneau cu chiu, cu vai spre casă.

s-160

train-6800

Câinii rodeau scândurile cotețelor, urlau repezindu-se spre gard, apoi iar se făcea liniște.

s-161

train-6801

A lui Matei i-a înnodat buricul, legându-i-l cu sfoară roșie, l-a închinat la sfântul Gheorghe din perete și l-a uns cu untdelemn.

s-162

train-6802

Nașul a scos vin din pivnița lui, a turnat în pahare și au închinat pentru nou-născut.

s-163

train-6803

Părintele și-a pus odăjdiile, după ce le sărutase tivul de aur, s-a închinat și a început slujba.

s-164

train-6804

Cum suna băltărețul peste Cuțarida și se topeau zăpezile, ' cârciumarul scotea mesele afară, aducea un butoi de vin vechi mai la îndemână și spăla jumătățile.

s-165

train-6805

O erupție de râs îi acoperi cuvintele pline de observații pe care mi le adresă, în afară de respectiva notare în condica clasei.

s-166

train-6806

Orașul înainta pe nesimțite într-aici, înghițind loturile sălbatice, și luminile lui se vedeau mai aproape.

s-167

train-6807

Le mângâia boturile umede, le vorbea ca unor oameni și, când se întorcea seara, le împiedica, dându-le drumul în groapă să pască.

s-168

train-6808

Se simțea că nu poate să-l sufere și că i-ar fi sucit gâtul cu dragă inimă la vreo ocazie.

s-169

train-6809

În odăi mai stăruia duhul femeii duse, un miros muieresc, ațâțător, de parfum șters și de lucruri încălzite.

s-170

train-6810

Ăl mai mare era Oprică al lui coana Mărita, una de da în cărți și făcea de dragoste la fetele nemăritate.

s-171

train-6811

Se lăuda că fusese la femei, dar ceilalți nu-l credeau, pentru că prea n-avea de unde.

s-172

train-6812

El o lega cu o sfoară de un țăruș înfipt în pământ moale și arunca mortăciunea în apa putredă.

s-173

train-6813

Le desfăcu șireturile, să încapă mai multe lucruri, apoi, înainte de a adormi, se închină.

s-174

train-6814

Dacă zidul nu era drept, ochiul acela se tulbura, fărâmau și o luau de la capăt.

s-175

train-6815

La urmă le-a povestit pilda semănătorului, i-a certat pentru păcatele făcute și i-a chemat la miruit.

s-176

train-6816

Barbă a găsit de cuviință să-mi adreseze câteva cuvinte de circumstanță, felicitându-mă călduros, și am plecat.

s-177

train-6817

― Ați văzut, domnilor, că am îndeplinit toate condițiile necesare pentru ca experiența noastră să reușească pe deplin.

s-178

train-6818

Ochii lor bătrâni, plini de ape, albi în pânza aceea de lumini amestecate, străluceau mărunt, clipind când și când.

s-179

train-6819

Dacă experiența nu ne-a reușit însă, este numai și numai din pricina timpului urât de afară.

s-180

train-6820

Ne luaserăm de mâini, conform instrucțiunilor primite de la profesor, și așteptam să se stingă lumina, ca să rămânem în întuneric complet.

s-181

train-6821

Atunci mă gândii să fac p-ăla care n-a înțeles subiectul acizii-alcooli, tratai alcoolii, pe care-i știam la perfecție.

s-182

train-6822

Clasa, care bănuia că s-a petrecut ceva cu totul neobișnuit, se liniști ca prin farmec.

s-183

train-6823

La care clasa izbucni într-un râs și mai zgomotos ca cel de pân-atunci, iar profesorul, ca să nu ne dea prilej de scandal, ieși repede.

s-184

train-6824

iar dacă, întâmplător, te încurcai, te-ajuta, ceea, ce el nu făcuse niciodată.

s-185

train-6825

Nu cred să greșesc afirmând că dintre toți liceenii Capitalei, de pe timpuri, cei mai buni barcagii erau lăzăriștii.

s-186

train-6826

în orele de 'l'école buissonièrre' este mai plăcut să te plimbi cu barca, pe lac, decât să stai pe o bancă în inactivitate.

s-187

train-6827

De cum înflorise primăvara, băieții începuseră antrenamentul sub conducerea lui Ghiță Drăghicescu, dintr-a VIII-a modernă de la 'Clubul Venus'.

s-188

train-6828

Toți băieții din clasa a IV-a, nu numai eu, așteptam să treacă vacanța de primăvară cu o nerăbdare care creștea din ce în ce mai mult.

s-189

train-6829

La meci, bineînțeles că nu luau parte numai jucătorii, ci toată galeria de scandalagii, care aveau rolul bine determinat de a intimida Evanghelica.

s-190

train-6830

Și dacă Ghiță era căpitanul echipei de fotbal, eu eram căpitanul galeriei, care urma să contribuie și de astă dată la succesul Lazărului.

s-191

train-6831

― Sunt fericit că liceul Gheorghe Lazar s-a clasat în fruntea tuturor liceelor din București și regret că printre concursurile interșcolare nu este prevăzut și canotajul.

s-192

train-6832

mă gândii eu, în timp ce mă spălam, tatii nu-i convine că-l poreclesc băieții pe directorul nostru Barbă, pentru că și el e director de școală.

s-193

train-6833

lopăta repede, se izbea în barca fetelor, se depărta, se ridica în picioare și se prefăcea că e gata să cadă-n apă.

s-194

train-6834

Și, nici una, nici două, cârmește barca lui spre barca fetelor, o lipește și vrea să sară-n barca lor.

s-195

train-6835

Am strâns emoționat mâna pe care mi-a întins-o profesorul și m-am înclinat respectuos și plin de seriozitate.

s-196

train-6836

― Domnule director, vă rog să nu vă supărați, dar nu-mi permit să-i imit pe domnii profesori în fața dumneavoastră și, mai cu seamă, în fața dumnealor.

s-197

train-6837

Ba unii aplaudau, și după ei se luau și cei câțiva părinți rătăciți pe-acolo.

s-198

train-6838

Dar dacă izbutisem să suspend ora a treia de cursuri, nu însemna că scăpasem de toată ziua.

s-199

train-6839

și din aceleași materii, apoi, examen oral în fața unei comisii compuse din șase-șapte profesori.

s-200

train-6840

Eram sigur pe mine, pentru că reținusem numai cu câteva minute mai înainte atenția severilor profesori ai Lazărului.