Universal Dependencies - Romanian - RRT

s-1

train-3098

Dimineața, după liturghie, se punea la zacuscă, se stropea bine și se scula de la masă tocmai seara ca să meargă la teatru.

s-2

train-3099

După reprezentație, mergea la Vasile Băcanul, unde cina cu Drăgulici, până să toace de liturghie.

s-3

train-3100

Cu programa aceasta de viață, își confunda adesea diminețele cu serile și vice-versa: la biserică își dedea în petecul declamației și la teatru în al isonului.

s-4

train-3101

Avea pe lângă asta păcatul că nu putea pronunța niciodată curat numele proprii și neologismele.

s-5

train-3102

Doamna Aglae Poppesco, Directoarea școalei de fete, ni se plânge că Primăria locală nu dă școalei lemnele necesare pentru încălzitul claselor.

s-6

train-3103

Anexându-vă raportul doamnei Directoare, vă invităm a face imediat o anchetă la școală și a ne raporta de urgență.

s-7

train-3104

Cum era să plece băiatul numai cu pălăria de paie?

s-8

train-3105

Dacă se întâmplă să plouă, ori răcoare?

s-9

train-3106

Și mam'mare scoate din săculetul ei un beret tot din uniforma canonierii « Le Formidable ».

s-10

train-3107

Ai văzut și dumneatale acușica ce pramatie e dumneaei?

s-11

train-3108

Eram într-un porumb.

s-12

train-3109

Nu-ți permit să fii necuviincios aici!

s-13

train-3110

Dar de chinoroz cum a venit vorba?

s-14

train-3111

Am vrut numai s-o speriu c-o stric la ficsonomia obrazului.

s-15

train-3112

Mâine seară mergi iar la „Iunion „?

s-16

train-3113

Dacă o vrea dumnealui să mergem, trebuie să merg, firește.

s-17

train-3114

Domnule, te-am rugat să fii bun să nu-mi mai zici vorba asta.

s-18

train-3115

Dacă n-ai avut destulă vreme să mă cunoști, păcat!

s-19

train-3116

Eu te credeam pe dumneata mai deștept.

s-20

train-3117

Precum am avut onoarea a vă comunica în precedenta mea epistolă, de când te-am văzut întâiași dată pentru prima oară mi-am pierdut uzul rațiunii.

s-21

train-3118

Sunt un june tânăr și nefericit, care sufere peste poate și iubește la nemurire.

s-22

train-3119

Nu apucasem sâ trag trei focuri, când mă pomenesc cu doi turci că se reped fără de veste asupra mea și-mi smulg pușca din mâini, răcnind să merg la curtea boerească.

s-23

train-3120

De unde până unde 64 chestie arzătoare la ordinea zilei?

s-24

train-3121

Dacă nu mă-nșel, îmi pare că suntem în anul de grație 1883.

s-25

train-3122

Din două una, ori să se revizuiască, primesc!

s-26

train-3123

dar să nu se schimbe nimica;

s-27

train-3124

ori să nu se revizuiască, primesc!

s-28

train-3125

dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, și anume în punctele esențiale.

s-29

train-3126

Istoria ne învață anume că un popor care nu merge înainte stă pe loc, ba chiar dă înapoi, că legea progresului este așa, că cu cât mergi mai iute, cu atât ajungi mai departe.

s-30

train-3127

Cum se poate, fraților, să lăsăm să gonească din adunare pe un cetățean onorabil, pe un alegător?

s-31

train-3128

Jngerul spus-a păstorilor: Hristos s-a născut pentru voi în Betleem, oraș nu chiar urât de tot.

s-32

train-3129

Și s-a născut în mare sărăcie, El, stăpân a toată creatura.

s-33

train-3130

Astea s-au petrecut într-o clipă, înainte de a-mi putea da seama spre a mă împotrivi.

s-34

train-3131

Când vine seara ajunului, se aduc bețe de alun, pe care le rad de coajă, le înfășură cu tei în formă de spirală, le udă și le pun la fum, spre a ieși pestrițe.

s-35

train-3132

Țânțarii sunt luați de vânturi și merg astfel o distanță de 30 —50 km., după puterea vântului.

s-36

train-3133

Dacă acest vânt coincide cu ivirea unei serii de țânțari tineri și îi aduce la noi la București, iată că nu am scăpat cu totul de țânțari.

s-37

train-3134

Cu siguranță însă că vom scăpa prin asanare, de țânțarii bucureșteni născuți și crescuți aci pe lacurile Capitalei.

s-38

train-3135

Valea largă a Moldovii, cu apa sclipitoare ca o cordică de argint, să întindea dinaintea ochilor noștri.

s-39

train-3136

În lungul șesului cu sclipiri aurii, dintre apa Moldovii și streșina Carpaților, se lămuresc satele presărate pe sub crâmpeie de codru.

s-40

train-3137

Dar ceace ne-a răpit mai mult privirea au fost munții!

s-41

train-3138

Frumoase locuri mai sunt pe acolo!

s-42

train-3139

De când am plecat din satul vostru, am colindat în fiecare vară toți munții țării noastre, da' meleaguri ca acele de la noi, n-am mai văzut!

s-43

train-3140

Și acum îmi apare, vie în minte, priveliștea aceea.

s-44

train-3141

Și am fost silit să merg între doi turci, înarmați acum și cu pușca mea, până la curte, de unde mi-a dat drumul arendașul care mă cunoștea, după ce mi-a atras cu mustrare luarea aminte, că sunt puse pe moșie table de oprirea vânătorii.

s-45

train-3142

Adevăr, slavă, cinste, putere Sau bogăție eu nu doresc.

s-46

train-3143

Acestea toate drept o părere, Drept nălucire le socotesc.

s-47

train-3144

Iubesc prea dulce o păstoriță Cu chip prea dulce, prea drăgălaș.

s-48

train-3145

Strigă, Domne, cine-mi strigă?

s-49

train-3146

Mârza-n temniță îmi strigă.

s-50

train-3147

Și așa-mi strigă el de tare, De s-aude preste mare.

s-51

train-3148

Dar nime nu-l auzea, Numai dulce maică sa.

s-52

train-3149

Ea la el că se ducea Și din gură așa zicea: Mârzo!

s-53

train-3150

fiul meu, Departe aud glasul tău Ș-am venit, să văd ce-ți este, De strigi așa făr-de veste!

s-54

train-3151

De opt ani și jumătate Zac aici fără dreptate.

s-55

train-3152

Modul cum s-a format această tradițiune e unul din cele mai interesante fenomene din istoria basmelor istorice.

s-56

train-3153

Morte de mult am dorit Că tare mi s-a urât.

s-57

train-3154

Țăranul e ca un copil și-i trebue o conducere constantă.

s-58

train-3155

Mormolocul prin metamorfoză a devenit broască matură vrednică de a sta la vorbă cu personagii înalte din plasă și din județ.

s-59

train-3156

Românii luminați care cunosc felul acesta de viață în care se târăște cea mai mare parte a țărănimei noastre, fără alte mărturii pricep numaidecât cauzele perturbațiunilor ce se pot întâmpla între locuitorii oricărui sat.

s-60

train-3157

Pudicitatea femeii intră în luptă cu chemarea simțurilor.

s-61

train-3158

Bolnava își scoate de sub țol fruntea lustruită și ochii mari, arși de friguri.

s-62

train-3159

Ies, amețită, în aerul tare și bun de afară.

s-63

train-3160

Bandur vine în urma mea, închizând ușa cu piciorul.

s-64

train-3161

Jăratecul de azi Ca mâine e tăciune, Iar inimile care fremătează De viață caldă și de veselie Le va-ngheța uitarea Și-or sta departe, fără nicio rază, Pustii și mute, ca o colivie Din care a zburat priueghietoarea.

s-65

train-3162

Nu știți că vă așteaptă deșteptarea, Nebuni hrăniți cu vise?

s-66

train-3163

Un râs verde ne strâmba figura, ocupat fiecare a-și face cruce, cu limba, în cerul gurii.

s-67

train-3164

N. Iorga, cel mai acerb, cel mai patetic, cel mai neînduplecat adversar al romantismului în toate formele manifestării lui, nu va acorda, bineînțeles, credit tradiției.

s-68

train-3165

Și nu simțiți de-acum, că sărutarea Dă mai puțin decât făgăduise?

s-69

train-3166

Părâuiui se tânguește-o floare: Ce blând erai în vremuri mai senine!

s-70

train-3167

De la început, în Sultănica, bate la ochi îngrămădirea de imagini, de metafore și culori, în descripțiile cele lungi mai mult decât în dialoguri.

s-71

train-3168

Acestea sunt întâile semne ale stilului individual, semne cari se mențin până la sfârșit.

s-72

train-3169

Cristinei începu să-i fie frig, nu mai avea chef de joacă.

s-73

train-3170

Privea nedumerită în jur, intrebându-se care-i rostul acestei plimbări obositoare.

s-74

train-3171

De câteva ori își exprimase cu glas tare nedumerirea, insă tatăl ei părea sigur de calea aleasă și privea cu dârzenie înainte, fără a o liniști.

s-75

train-3172

Sârbii, dintre cari o așa de mare parte au stat, multă vreme, sub stăpânire bulgărească, din care s-au desfăcut prin așezarea lor în legătură cu Apusul, au alte căpetenii decât boierii.

s-76

train-3173

Deci a împrumuta cuvântul « boier » înseamnă a fi fost în raport cu bulgarii boieri, iar nu a fi trăit sub jugul lor.

s-77

train-3174

Chiar și un critic atât de riguros ca Dimitrie Onciul nu respingea aprioric mitul.

s-78

train-3175

Între boier și acela care, nefiind boier, rămâne să fie numai țăran, cum era numai Român, legăturile au fost multă vreme foarte bune, de solidaritate românească desăvârșită, ceea ce ne-a ajutat să putem trăi și rezista atâtea veacuri.

s-79

train-3176

Dacă oamenii ar înțelege cât de important e să nu se lase manipulați!

s-80

train-3177

Dar nu vor să înțeleagă, îi tot dau înainte că au văzut cu ochii lor, au auzit cu urechile lor că se măresc pensiile, bunăoară.

s-81

train-3178

În marea dumnealui bunătate, domnul Toma ar vrea să-i strângă într-o zi pe toți laolaltă și să le spună: măi, tâmpiților, dar voi de ce nu ascultați ce spune la BBC, că nu sunt bani la buget?

s-82

train-3179

De unde să mărească pensiile, dacă bugetul e sărac?

s-83

train-3180

De altfel, domnul Toma îi împarte pe oameni în două categorii: cei care ascultă BBC și cei care nu ascultă.

s-84

train-3181

Nu este ușor lucru a te pune rău cu viața.

s-85

train-3182

Așa de puțini știu că eroismul se epuizează la acele tot așa de puține ființe, în rezistența și curajul fiecărei clipe.

s-86

train-3183

Când existența ta se definește în atributele neliniștii și ale fricii, faptul pur de a trăi este supremul curaj, este un act eroic.

s-87

train-3184

Îndepărtarea de Eros devine fatală, deoarece tot ce e în tine se concentrează pentru menținerea ta ca atare.

s-88

train-3185

Niciun mit în istorie nu este fără miez istoric.

s-89

train-3186

Plăcerile în acest eroism de rezistență ar părea grave lașități.

s-90

train-3187

Ce-ai de gând, părinte, ne lași să ne înecăm?

s-91

train-3188

Ia lasă-te în adânc!

s-92

train-3189

Bălălău se lăsă și, spre bucuria lui și a noastră, se vădi că apa-i venea doar pân' la brâu.

s-93

train-3190

De-ăștia mi-ești preasfinte?

s-94

train-3191

Într-o clipă tustrei ne zvârlirăm în apă.

s-95

train-3192

O baie matinală nu strică!

s-96

train-3193

Zise călugărul.

s-97

train-3194

Și începu a râde.

s-98

train-3195

Se repezi ca fulgerul cu lotca lui, trase la țărm luntrile noastre și, după ce ne îmbrăcarăm, zise: Și-acu poftiți la țuică!

s-99

train-3196

Tot astfel trebuie să fie și cu mitul nostru.

s-100

train-3197

Era chelarul mănăstirii și șef-bucătar.