s-1
| Numele de „România ” provine de la „român ”, cuvânt derivat din latinescul romanus. |
s-2
| Până în secolul al XIX-lea au coexistat pentru spațiul dintre Nistru și Tisa denumirile de „Rumânia ” și „România ”, precum și endonimul „rumâni ” alături de „români ”, forma scrisă cu „u ” fiind predominantă. |
s-3
| Prin istoria României se înțelege, în mod convențional, istoria regiunii geografice românești, a popoarelor care au locuit-o precum și a statului Român modern. |
s-4
| Una dintre cele mai dezbătute probleme din istoriografia românească, problemă care de fapt indică însuși drumul parcurs de aceasta, este problema originilor. |
s-5
| După ce Dacia a devenit provincie a Imperiul Roman s-au impus elemente de cultură și civilizație romană, inclusiv latina vulgară care a stat la baza formării limbii române. |
s-6
| goții în secolul III - IV, uzii și alanii în secolele X - XII și tătarii în secolul XIII. |
s-7
| Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Petru Rareș și Dimitrie Cantemir în Moldova, Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș și Constantin Brâncoveanu în Țara Românească și Ioan de Hunedoara în Transilvania. |
s-8
| Transilvania, parte de-a lungul Evului Mediu a Regatului Ungariei |
s-9
| În secolul al XVIII-lea, Moldova și țara Românească și-au păstrat în continuare autonomia internă, dar în 1711 și 1716 respectiv, începe perioada domnitorilor fanarioți, numiți direct de turci din rândul familiilor nobile de greci din Constantinopol. |
s-10
| Statul modern român a fost creat prin unirea principatelor Moldova și Muntenia (sau țăra Românească), în anul 1859, odată cu alegerea concomitentă ca domnitor în ambele state a lui Alexandru Ioan Cuza. |
s-11
| Odată cu venirea sa la putere, Ion Gigurtu, președinte al Consiliului de miniștri, între 4 iulie și 4 septembrie 1940, a declarat că va duce o politică nazistă pro-Axa Berlin, Roma, antisemită și fascist-totalitară |
s-12
| Față de retragerea haotică din Basarabia, cedările teritoriale, nemulțumirea opiniei publice și protestele liderilor politici, regele Carol al II-lea suspendă Constituția României și îl numește ca prim-ministru pe Generalul Ion Antonescu. |
s-13
| Aceasta, sprijinit de Garda de Fier, cere regelui să abdice în favoarea fiului său, Mihai. |
s-14
| Apoi, Antonescu își asumă puteri dictatoriale și devine șef de stat precum și președinte al consiliului de miniștri. |