s-1
| Când am sosit acasă de la concurs, i-am găsit pe ai mei la masă, gata să-nceapă să mănânce. |
s-2
| Scopul era să intrăm după ce profesorul scosese la lecție seria pe care urma s-o examineze. |
s-3
| Mai întâi de toate, domnul de Gimnastică ne-a așezat în bănci, după înălțime. |
s-4
| Profesorii ni se schimbau de la un trimestru la altul, din diferite motive, pe care noi le-nțelegeam foarte puțin. |
s-5
| De înecat, afară, nu te-ai fi putut îneca decât c-un os de pește. |
s-6
| De sub șepcile murdare le ieșea părul întunecat pe frunțile înguste și, sub cozoroace, privirile lacome nu slăbeau zeama din talere. |
s-7
| Puneau țara la cale, se mai certau, oricum, erau săritori, nu te lăsau la vreun necaz. |
s-8
| Slugii să nu-i întinzi mâna și să nu-i lași decât atât cât să răsufle, altfel nu te mai respectă. |
s-9
| Cestorul, cum era numit monitorul la liceu, a fost chemat la catedră, ca să-i ajute profesorului, și distribuirea a început. |
s-10
| Vorbea tot mai tare, se înduplecă în cele din urmă să mai lase ceva, muierea se întoarse din prag și se împăcară. |
s-11
| Toată frica ei se risipea pe neștiute și, când au întins masa, vrând-nevrând și-a pus balțul și-a mers la biserică. |
s-12
| Stere cărase un butoi de vin, și nașul se îngrijise să-i spună de unde să târguiască niște țuică de-i plăcea lui, la damigene. |
s-13
| Cel mai des folosit dintre toate trucurile și de foarte mulți colegi a fost acela cu 'durerea de măsele'. |
s-14
| Gunoierul trase darurile aproape, sub lumina lămpilor, să le vadă toată lumea și să se îndemne. |
s-15
| Odăile lor erau joase, făcute din chirpici, nu le păsa, obișnuiți cu traiul prost. |
s-16
| Noaptea dormea într-o odaie lungă și joasă, umedă și întunecoasă, cu femeile laolaltă, bucătărese și jupânese, se obișnuise, nu-i păsa. |
s-17
| Zece mii de lei împrumutați de un negustor pe o vreme ca asta e ca o mână moartă. |
s-18
| De împrumutat, era ușor să împrumuți, dar era mai greu să pui leu pe leu și să înapoiezi suma. |
s-19
| Iarna era pe sfârșite și primăvara începuse să înflorească timid prin margini de pădure și prin curțile oamenilor. |
s-20
| Grigore crezuse la început că or să-l înece zăpezile pe fundul gropii și pe el, și pe armăsari, dar omul dăduse animalele serviciului edilitar. |
s-21
| Afară se lumina de ziuă și numai în casa Didinei mai stăruia lumina lămpilor în toată mahalaua Cațaveiului. |
s-22
| Lângă ele, un brad mic, nins cu vată și împodobit cu sticle, lucea în lumina luminărilor. |
s-23
| Mai bine făcea spital, că ne mor copiii de tifos, n-are cine-i îngriji. |
s-24
| iar grilajul ei mărunt, de trestie îndoită în semicercuri ce se-ntretaie, parcă îmi surâde la fel de prietenos. |