| s-1
| Tendința urbană este de extindere a Iașilor, aceste localități fiind incluse în zona metropolitană, alături de alte localități: |
| s-2
| Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului și Breazu. |
| s-3
| În urma exploziei fenomenului construcțiilor din ultimul deceniu, unele dintre aceste localități sunt astăzi practic unite cu orașul. |
| s-4
| Temperatura maximă înregistrată a fost 40 grade C (27 iulie 1909), în timp ce minima a fost de -36,3 grade C (1 februarie 1937). |
| s-5
| În momentul recensământului din 2002, Iașul era ca număr de locuitori al doilea municipiu al României după București, având 320.888 de locuitori. |
| s-6
| Împreună cu zona metropolitană, populația se situează în jurul valorii de 400.000 locuitori. |
| s-7
| Conform ultimelor estimări oficiale ale Institutului Național de Statistică, populația municipiului Iași era, în anul 2009, de 315.649 de locuitori. |
| s-8
| În oraș, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din România, Universitatea din Iași, numită azi și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza „. |
| s-9
| Întemeiată în 1860 prin decret de către principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mihăilene, universitatea are astăzi 15 facultăți, cu peste 40.000 de studenți. |
| s-10
| Clădirea principală, monument de arhitectură, a fost ridicată în 1896. |
| s-11
| În oraș, se mai află și alte instituții de învățământ superior: |
| s-12
| În Piața Eminescu, în perioada interbelică, s-a ridicat clădirea Fundației Culturale Regale, ce astăzi găzduiește Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu „, cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare. |
| s-13
| Principalele campusuri studențești se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine) - unde se află cel mai mare cămin din partea de sud-est a Europei, Titu Maiorescu (4 cămine), Târgușor-Copou (4 cămine), Codrescu (5 cămine și complexul internațional Gaudeamus) și Agronomie (4 cămine). |
| s-14
| Industriile principale sunt metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel), medicamentele (SC Antibiotice SA), textilele (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA) și industria alimentară. |
| s-15
| Iași este de asemenea un centru comercial regional important, aici existând numeroase centre comerciale (Iulius Mall, Moldova Mall, Hala Centrala, Axa Niciman, Felicia Shopping Center, Era Shopping Center etc.) și mai multe hyper și supermarket-uri (Metro, Selgros, Carrefour, Kaufland, Gima, Billa, Plus, Praktiker, Dedeman, Arabesque, Baumax, Mobexpert, Mr. |
| s-16
| În Iași, se află Biserica „Sf. Nicolae Domnesc „, cea mai veche din oraș, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, restaurată integral la sf. sec. |
| s-17
| De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi și Mănăstirea Golia, mărturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitană, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu „Masa Umbrelor „, aleile Copoului cu mireasma de tei și cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu și Muzeul „Mihai Eminescu „), Casele memoriale „Mihail Sadoveanu „, „George Topârceanu „, „Mihai Codreanu „, „Otilia Cazimir „, Biblioteca Universitară „Mihai Eminescu „, fondată ca bibliotecă a Academiei Mihăilene. |
| s-18
| Clădiri cu mare valoare istorică se află printre blocuri noi de locuințe (mai mult sau mai puțin moderne). |
| s-19
| Au avut de suferit zonele Piața Unirii (grav afectată de bombardamentele din 1943 - 1944), Târgu Cucului, fost cartier evreiesc, Bulevardul Ștefan cel Mare și altele. |
| s-20
| Unele demolări aveau ca scop curățirea orașului de clădirile insalubre și mizere sau rămase în ruină de pe urma războiului, altele aveau alte scopuri. |
| s-21
| Chiar și în aceste condiții, au rămas în picioare multe clădiri importante și, pe bună dreptate, Iașii sunt considerați un adevărat muzeu; în fiecare colț al său se simt urmele trecerii unei personalități de seamă a literaturii, științei, filozofiei, istoriei sau politicii românești. |
| s-22
| În prezent în Iași sunt două mall-uri situate în zone ultracentrale, pe lângă centrele comerciale gen hypermarket din majoritatea cartierelor mari. |
| s-23
| În zona din spatele Palatului Culturii se ridică ansamblul Palas, care va reabilita zona sudică a centrului orașului din punct de vedere social, arhitectonic și economic prin construirea de baze de agrement, spații de locuit și comerciale, precum și amenajări multifuncționale. |
| s-24
| Iași este un nod feroviar aflat la intersecția dintre Magistrala Făurei - Tecuci - Iași - Ungheni, linia principală Iași - Pașcani și ramificațiile Iași - Dorohoi, Iași - Hârlău. |
| s-25
| În oraș sunt patru gări: Gara Iași, Gara Internațională Nicolina, Gara Nicolina, Gara Socola și o stație de triaj la Socola. |
| s-26
| Municipiul Iași este conectat prin legături directe cu principalele orașe ale țării și cu Republica Moldova. |
| s-27
| În prezent, Gara Iași se află într-un proces de renovare, început în anul 1989, cu termen de finalizare neasumat. |
| s-28
| Din Iași se asigură legǎturi directe cu București, Budapesta, Timișoara și Viena iar în timpul sezoanelor turistice alte destinații sunt completate prin zboruri charter. |
| s-29
| Rețeaua de străzi a orașului, dezvoltată în ultimii 50 ani, o continuă pe cea din evul mediu, asigurând un trafic fluent, cu excepția orelor de vârf, când numărul tot mai mare al mașinilor duce la producerea unor mari ambuteiaje (mai ales în intersecțiile din Centru, Gară, Podu Roș, Podu de Piatră, Fundație, Elena Doamna, Baza 3, Țesătura). |
| s-30
| Există planuri pentru realizarea unei autostrăzi Est-Vest (Autostrada A4), ce va face legătura cu „Autostrada Transilvania „(Autostrada A3), la Târgu Mureș, a unei șosele de centură, care să preia traficul greu din oraș și pentru realizarea pasarelei Octav Băncilă, care să facă legătura între cartierele Alexandru și Păcurari, cu începerea lucrărilor planificată pentru începutul anului 2008. |
| s-31
| În anul 1898 Primăria încheie primul contract cu firma germană AEG pentru realizarea transportului cu tramvaie la Iași. |
| s-32
| Astăzi, transportul în comun este asigurat prin tramvaie, autobuze și maxi-taxi, de către Regia Autonomă de Transport Public RATP Iași și prin autobuze și maxi-taxi de către operatorul privat Unistil. |
| s-33
| Printr-un împrumut de la BERD s-a început reabilitarea infrastructurii rutiere a municipiului și a căilor de rulare tramvai. |
| s-34
| Liniile de tramvai fac legătura între majoritatea cartierelor orașului. |
| s-35
| În 1989, rețeaua electrică de tramvai din Iași a atins maxima dezvoltare, cumulând 35 km de cale dublă activă pe trasee. |
| s-36
| În 1997 linia de tramvai Podu Roș - CUG II a fost desființată, aceasta nefiind îngropată și putând fi folosită, deși este izolată ca urmare a înlăturării macazului din Podu Roș. |
| s-37
| Rondul Vechi CUG I este abandonat și nefuncțional, fiind îngropat în unele părți sub pământ. |
| s-38
| Ca urmare a lucrărilor de reabilitare a liniei de tramvai, începute în 2008, circulația tramvaielor pe anumite sectoare a fost oprită până la terminarea lucrărilor. |
| s-39
| În 2005 circulația troleibuzelor a fost sistată, deși exista aici o rețea foarte extinsă. |
| s-40
| Parcul de autobuze RATP Iași este format din 50 autobuze noi tip MAZ, 30 autobuze de tip Renault R312 achiziționate din Paris și 9 autobuze Mercedes O405 achiziționate din San Sebastian. |
| s-41
| Unistil este un operator privat de transport public cu autobuze. |
| s-42
| Înainte de Unirea Principatelor din anul 1859, au existat misiuni diplomatice permanente în capitala Moldovei, ca de exemplu un vicenconsulat francez (deschis în 1798). |
| s-43
| România este o țară situată în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre. |
| s-44
| Pe teritoriul ei este situată aproape toată suprafața Deltei Dunării și partea sudică și centrală a Munților Carpați. |
| s-45
| Se învecinează cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord și est și Republica Moldova la est, iar țărmul Mării Negre se gasește la sud-est. |
| s-46
| De-a lungul istoriei, diferite porțiuni ale teritoriului de astăzi al României au fost în componența sau sub administrația Daciei, Imperiului Roman, Imperiului Otoman, Imperiului Rus sau a celui Austro-Ungar. |
| s-47
| România a devenit stat suveran în 1859 prin unirea dintre Țara Româneasca și Moldova condusă de Alexandru Ioan Cuza și a fost recunoscută ca țară independentă 19 ani mai târziu. |
| s-48
| În 1918, Transilvania, Bucovina și Basarabia s-au unit cu România formând România Mare sau România interbelică, care a avut extinderea teritorială maximă din istoria României (295 , 641 km2). |
| s-49
| În ajunul celui de-al Doilea Război Mondial (1940), România Mare (Reîntregită), sub presiunea Germaniei condusă de Hitler și colaborarea guvernului pro-nazist condus de Gigurtu, a încetat să mai existe prin cedarea de teritorii Ungariei (nordul Transilvaniei), Bulgariei (Cadrilaterul) și Uniunii Sovietice (Basarabia, Herța și Bucovina de nord). |
| s-50
| Dupa abolirea regimului lui Antonescu de la 23 august 1944 și întoarcerea armelor contra Puterilor Axei, România s-a alăturat Puterilor Aliate (Anglia, Statele Unite, Franța și Uniunea Sovietică) și a recuperat nordul Transilvaniei, fapt definitivat prin Tratatul de pace de la Paris semnat la 10 februarie 1947. |
| s-51
| La momentul destrămării Uniunii Sovietice și a înlăturării regimului comunist instalat în România (1989), țara a inițiat o serie de reforme economice și politice. |
| s-52
| După un deceniu de probleme economice, România a introdus noi reforme economice de ordin general (precum cota unică de impozitare, în 2005) și a aderat la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007. |
| s-53
| România este o republică semi-prezidențială. |
| s-54
| Este a noua țară după suprafața teritoriului (238 391 km,) și a șaptea dupa numărul populației (peste 22 milioane locuitori) dintre statele membre ale Uniunii Europene. |
| s-55
| Capitala țării, București, este și cel mai mare oraș al ei și al șaselea oraș din UE după populație (1 , 9 milioane locuitori). |
| s-56
| În 2007, orașul Sibiu a fost ales Capitală Europeană a Culturii. |
| s-57
| România este membru al NATO (din 29 martie 2004), al Uniunii Europene (de la 1 ianuarie 2007), al Uniunii Latine, al Francofoniei și al OSCE. |
| s-58
| Municipiul Iași este reședința județului Iași și principalul centru urban din nord-estul României. |
| s-59
| Iași a fost capitala Moldovei în perioada 1564 - 1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala României între 1916 - 1918. |
| s-60
| Conform datelor recensământului din anul 2002, Iași numără 320. |
| s-61
| Zona Metropolitană Iași, care include 13 localități învecinate, avea o populație de aproximativ 400. |
| s-62
| Iași este centrul cultural, economic și academic al Moldovei. |
| s-63
| Aici funcționează Universitatea Alexandru Ioan Cuza, una din cele mai prestigioase instituții academice din România, precum și alte patru universități publice și șapte particulare. |