| s-2
| În est și sud se extind trei mari podișuri (Moldovei, Dobrogei și Getic), dar și Podișul Mehedinți, în timp ce în sud și vest se întind două mari câmpii, Câmpia Română (îngustată spre est) și Câmpia de Vest. |
| s-3
| Delta Dunării este cea mai joasă regiune a țării, sub 10 m altitudine, cu întinderi de mlaștini, lacuri și stuf. |
| s-4
| fluvii și râuri, lacuri, ape subterane, ape marine. |
| s-5
| Particularitățile hidrografice și hidrologice ale României sunt determinate, în principal, de poziția geografică a țării în zona climatului temperat-continental și de prezența arcului carpatic. |
| s-6
| Pe teritoriul României au fost identificate 3700 de specii de plante din care până în prezent 23 au fost declarate monumente ale naturii, 74 dispărute, 39 periclitate, 171 vulnerabile și 1253 sunt considerate rare. |
| s-7
| Fauna României este în special repartizată în funcție de vegetație. |
| s-8
| În particular, Delta Dunării este locul a sute de specii de păsări, incluzând pelicani, lebede, gâște sălbatice și păsări flamingo, protejate de lege (așa cum sunt de altfel și porcii sălbatici și lincșii). |
| s-9
| de asemenea delta reprezintă un popas sezonal pentru păsările migratorii. |
| s-10
| Clima României este determinată în primul rând de poziția sa pe glob, precum și de poziția sa geografică pe continentul european. |
| s-11
| Între extremitatea vestică și cea estică a teritoriului național, diferența termică se reduce la 1, C (10, C în vest, 9, C în est). |
| s-12
| Munții Carpați formează o barieră care separă climatele continentale aspre din est de cele din vest de tip oceanic și adriatic. |
| s-13
| Precipitațiile sunt moderate, variind de la insuficienta cantitate de 400 mm din Dobrogea la 500 mm în Câmpia Română și până la 600 mm în cea de Vest. |
| s-14
| Odată cu altitudinea, precipitațiile cresc, depășind pe alocuri 1000 mm pe an. |
| s-15
| Primele înregistrări climatice în România s-au făcut odată cu înființarea Institutului Meteorologic Central (în 1884) și cu apariția lucrărilor elaborate de Ștefan Hepites. |
| s-16
| După 1960 are loc o dezvoltare a rețelei de stații meteorologice, apărând și importante lucrări referitoare la caracteristicile climatice ale spațiului montan, litoral, urban, etc. |
| s-17
| Conform recensământului din 2002, România are o populație de 21.680.974 de locuitori. |
| s-18
| Numărul românilor ori al persoanelor cu strămoși născuți în România care trăiesc în afara granițelor țării este de aproximativ 12 milioane. |
| s-19
| Viața religioasă în România se desfășoară conform principiului libertății credințelor religioase, principiu enunțat la articolul 29 din Constituția României, alături de libertatea gândirii și a opiniilor. |
| s-20
| Până la Unirea din 1918, cea mai mare parte a populației din Transilvania era formată din credincioși ai Bisericii Române Unite cu Roma, comunitatea de aici numărând 22.294 de adepți. |
| s-21
| De asemenea, în România există și alte culte, precum ortodocșii pe stil vechi, cultul armean și altele asemenea. |
| s-22
| Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă și armonioasă a personalității individului în vederea unei integrări eficiente în societatea bazată pe cunoaștere. |
| s-23
| Încă de la Revoluția română din 1989, sistemul de învățământ românesc a fost într-un continuu proces de reorganizare care a fost atât lăudat cât și criticat. |
| s-24
| Primii patru ani sunt predați de către un singur profesor (învățător), pentru majoritatea elevilor. |
| s-25
| Nu există examene între a 10-a și a 11-a clasă. |
| s-26
| Sistemul național de învățământ superior este structurat pe 3 niveluri de studii universitare: |
| s-27
| 4.4 milioane din populație era înscrisă la școală. |
| s-28
| Asociația Ad Astra a cercetătorilor români a publicat ediția din 2007 a topului universităților din România. |
| s-29
| Acest top, aflat la a 3-a ediție, cuprinde un clasament general, respectiv un clasament pe domenii științifice, care reflectă pregătirea și performanța științifică a cadrelor didactice ale universităților. |
| s-30
| În clasamentul general, pe primele locuri se situează Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași (locul 1), Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj (locul 2) și Universitatea din București (locul 3). |
| s-31
| Comparativ cu țările UE, competitivitatea forței de muncă din România din punct de vedere al educației și competențelor (abilităților) este încă redusă. |
| s-32
| În cadrul PISA, aproximativ 70 % din elevii de 15 ani din România au avut performanțe situate sub nivelul cerut pentru un loc de muncă modern, față de 37 % din elevii de 15 ani din Uniunea Europeană. |
| s-33
| Alte orașe cu o populație ce depășește 200.000 sunt Galați, Brașov, Ploiești, Brăila și Oradea. |
| s-34
| De asemenea, există încă alte 13 orașe care concentrează un număr mai mare de 100.000. |
| s-35
| În prezent, o parte din cele mai mari orașe sunt incluse într-o zonă metropolitană. |
| s-36
| Guvernul României este autoritatea publică a puterii executive, care funcționează în baza votului de încredere acordat de Parlament și care asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice. |
| s-37
| În România, justiția se înfăptuiește numai de către Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, respectiv curțile de apel, tribunalele, tribunalele specializate și judecătoriile. |
| s-38
| Constituția, introdusă în 1991, poate fi amendată doar printr-un referendum public, iar ultimul referendum de modificare a fost organizat în 2003. |
| s-39
| De atunci, de la acea modificare, Parlamentul nu mai are dreptul să treacă peste deciziile Curții Constituționale, indiferent de majoritate. |
| s-40
| Integrarea României în Uniunea Europeană din 2007 a avut o influență semnificativă asupra politicii interne a țării. |
| s-41
| Ca parte a acestui proces, România a inițiat reforme, inclusiv reforma din justiție, a intensificat cooperarea judiciară cu alte state membre și a luat măsuri împotriva corupției. |
| s-42
| Cu toate acestea, în raportul de țară din 2006, România și Bulgaria au fost descrise ca fiind cele mai corupte țări ale Uniunii Europene. |
| s-43
| După decembrie 1989, România și-a reorientat politica pe calea întăririi legăturilor cu occidentul, în mod special cu Statele Unite și Uniunea Europeană. |
| s-44
| Dacă, în 1972, România devenea membră a Băncii Mondiale și a FMI și de asemenea a Organizației Mondiale a Comerțului, din 2007 face parte din Uniunea Europeană. |
| s-45
| Liderii României postdecembriste au făcut declarații publice în ceea ce privește strângerea relațiilor cu alte țări europene și, de asemenea, în ceea ce privește ajutorul dat acestora în procesul integrării euro-atlantice, în special în cazul Moldovei, Ucrainei și Georgiei. |
| s-46
| România și-a arătat în mod public sprijinul pentru Turcia și Croația în eforturile făcute de aceste țări pentru aderarea la Uniunea Europeană. |
| s-47
| Relațiile României cu Republica Moldova au un statut special, |
| s-48
| România a avut neînțelegeri cu Ucraina în legătură cu Insula Șerpilor și cu platforma continentală a Mării Negre la est de Sulina, miza principală fiind zăcămintele de petrol și de gaze din zonă. |
| s-49
| Problema a fost prezentată în fața Curții Internaționale de Justiție. |
| s-50
| Astfel, CIJ, prin decizia nr. 2009 / 9 din 3 februarie 2009 a acordat 79,34 % din zona în dispută României. |
| s-51
| României îi revin 9700 km2. |
| s-52
| Aceasta a fost a 100-a decizie a CIJ de la înființarea sa. |
| s-53
| Printre obiectivele Uniunii Europene se află promovarea progresului economic și social, echilibrat și durabil, prin întărirea coeziunii între țările membre. |
| s-54
| Regiunea (Unitatea Administrativ Teritorială) este privită, în accepțiunea Consiliului Europei, ca unitate situată imediat sub nivelul statului cu autoritate aleasă a Administrației Publice și mijloace financiare proprii. |
| s-55
| Pentru a putea fi aplicată politica de dezvoltare regională, pe teritoriul României s-au înființat 8 regiuni de dezvoltare ca un rezultat al unui acord liber între consiliile județene și cele locale. |
| s-56
| Orașul este unitatea administrativă condusă de un consiliu local și un primar ales. |
| s-57
| România are 263 de orașe, dintre care 82 sunt municipii. |
| s-58
| Județul este unitatea administrativă condusă de un consiliu județean și un prefect. |
| s-59
| În afară de împărțirea pe județe, România este împărțită și în opt regiuni de dezvoltare, corespondente nivelului NUTS - 2 de diviziuni al UE, dar fără a avea capacități administrative. |
| s-60
| Regiunile de dezvoltare se referă la subdiviziile regionale ale României create în 1998 |
| s-61
| Împărțirea României în județe este atestată documentar la 8 ianuarie 1392, când domnitorul Mircea cel Bătrân printr-un hrisov numește „ținutul Vâlcii ” județ. |
| s-62
| Astfel, județul Vâlcea este primul județ atestat documentar de pe teritoriul actual al României. |
| s-63
| când s-a trecut de la împărțirea pe regiuni și raioane la reîmpărțirea pe județe, desființată de autoritățile comuniste după 1948. |
| s-64
| După căderea regimului comunist, țara a cunoscut un deceniu de instabilitate și profund declin economic, consecințe provocate de o administrare defectuoasă și coruptă și de lipsa unor reale reforme structurale. |
| s-65
| De la începutul mileniului, economia României s-a transformat într-o economie relativ stabilă, caracterizată de o creștere vizibilă, dublată de reducerea șomajului și a inflației. |
| s-66
| În 2006, conform Institutului Național de Statistică, PIB-ul a cunoscut o creștere în termeni reali de 7,9 %, una dintre cele mai ridicate din Europa și a egalat PIB pe locuitor realizat de România în 1988. |
| s-67
| Principalele industrii ale României sunt cea textilă și de încălțăminte, industria metalurgică, de mașini ușoare și de ansamblare de mașini, minieră, de prelucrare a lemnului, a materialelor de construcții, chimică, alimentară și cea de rafinare a petrolului. |
| s-68
| Economia este, predominant, bazată pe servicii, care reprezintă 55 % din PIB, iar industria și agricultura au de asemenea o contribuție importantă de 35 %, respectiv 10 % din PIB. |
| s-69
| În schimb, 32 % din populația tării este angajată în agricultură și producție, una dintre cele mai mari rate din Europa. |
| s-70
| Potrivit unui raport din 2006 al Băncii Mondiale, economia României se clasează pe locul 49 dintr-un număr total de 175 economii naționale în privința ușurinței de a face afaceri, înregistrând astfel o poziție mai bună decât alte țări din regiune, precum Ungaria și Cehia. |
| s-71
| Pe de alta parte în România rata corupției continuă să rămână la un nivel îngrijorător de mare. |
| s-72
| Salariul mediu brut în România, în luna ianuarie 2009, a fost de 1839 lei. |
| s-73
| Pe de altă parte, rețeaua de transport din România asigură legătura între rețeaua de transport comunitară și rețeaua de transport a statelor necomunitare vecine din Europa de Est și Asia. |
| s-74
| Totuși, datorită investițiilor, reparațiilor și întreținerii insuficiente, infrastructura de transport nu satisface nevoile economiei actuale, fiind mult în urma Europei de Vest. |
| s-75
| Compania națională de transport feroviar este Căile Ferate Române. |
| s-76
| Începând cu anul 2005, a fost liberalizat transportul feroviar de călători, mai multe linii secundare fiind concesionate operatorilor privați. |
| s-77
| Rețeaua de aeroporturi destinate traficului aerian public este formata din 17 aeroporturi civile, Ca o observație generală, flota aeriană din România se află într-un amplu proces de modernizare. |
| s-78
| Flota de aeronave destinate traficului comercial s-a redus de la 55 de aeronave în anul 1991 la 34 de aeronave în anul 2004, prin scoaterea din exploatare a aeronavelor vechi. |
| s-79
| După ce Traian Vuia, Aurel Vlaicu și Henri Coandă au contribuit prin rezultate de pionierat la dezvoltarea aviației, în 1920 a luat ființă Compania de Navigație Aeriană Franco-Română, care oferea servicii de transport aerian de pasageri, mărfuri și poștă, fiind prima companie aeriană din lume care a efectuat zboruri transcontinentale. |
| s-80
| La 18 septembrie 1954 s-a înființat compania TAROM (Transporturile Aeriene Române), |
| s-81
| În 2006, în România existau 1731 km de ape navigabile. |
| s-82
| România are 2.251 de nave fluviale de categoria I, care pot efectua misiuni economice pe apele fluviale internaționale și circa 587, care pot naviga doar pe partea românească a Dunării și pe râurile interioare. |
| s-83
| Cele mai multe nave înmatriculate sunt cele de agrement, circa 13.246. |
| s-84
| Principalele mijloace de transport în comun sunt autobuzele, troleibuzele, tramvaiele și microbuzele, în general operate de regii autonome administrate de autoritățile locale (de exemplu, Regia Autonomă de Transport București). |
| s-85
| Metroul din București a fost deschis în 1979, fiind astăzi cel mai folosit mijloc de transport din București, cu peste 650.000 de pasageri pe zi. |
| s-86
| Traversată de apele Dunării, România are un relief variat, incluzând frumoșii și împăduriții Munți Carpați, coasta Mării Negre și Delta Dunării, cea mai bine păstrată deltă europeană. |
| s-87
| Satele românești păstrează în general un mod de viață tradițional. |
| s-88
| Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate, având de asemenea o contribuție importantă la economia țării. |
| s-89
| În 2006, turismul intern și internațional a asigurat 4,8 % din PIB și aproximativ o jumătate de milion de locuri de muncă (5,8 % din totalul locurilor de muncă). |
| s-90
| În ultimii ani, România a devenit o destinație preferată pentru mulți europeni (mai mult de 60 % România oferă și atracții turistice naturale, precum Delta Dunării, Porțile de Fier, Peștera Scărișoara și alte peșteri din Munții Apuseni. |
| s-91
| Prin funcțiile sale complexe, prin poziția în cadrul țării și prin numeroasele obiective cu valoare istorică, arhitectonică și de altă natură, Bucureștiul reprezintă unul dintre principalele centre turistice ale României. |
| s-92
| Regiune montană pitorească, cu tradiții etnografice ce dăinuie nealterate, Bucovina se remarcă printr-o activitate turistică dinamică, datorată în primul rând mânăstirilor. |
| s-93
| Cele cinci mânăstiri cu pictură exterioară, intrate în patrimoniul turistic mondial, își păstreaza frumusețea după mai bine de 450 de ani. |
| s-94
| Cultura de tip folcloric din spațiul românesc funcționează în cea mai mare parte ca sinteză a elementelor împrumutate de la alte populații, originalitatea ei constând în modul de îmbinare și selectarea acestora. |
| s-95
| În plus, sub influența tradiției bizantine și slavone, românii sunt, de asemenea, singurul popor creștin ortodox dintre popoarele latine. |
| s-96
| Umanismul a apărut în Moldova în secolul al XVII-lea venit, în general, pe filieră poloneză. |
| s-97
| Începutul secolului al XX-lea a fost, de asemenea, o perioadă importantă pentru proza românească, în care au activat personalități precum romancierii Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu și Camil Petrescu. |
| s-98
| scriitorii Marin Preda, Nicolae Breban, poeții Nichita Stănescu, Marin Sorescu, precum și criticii literari Nicolae Manolescu și Eugen Simion. |
| s-99
| Muzica românească cuprinde totalitatea creațiilor muzicale elaborate de către români și strămoșii acestora. |
| s-100
| Posibilitatea de a trata muzica daco-geților și a protoromânilor este foarte limitată din pricina documentației minime păstrate. |
| s-101
| cele așezate în apus beneficiază de influențe vestice, în vreme ce statele situate în est preiau elemente din muzicile bizantină, slavă și, mai târziu, turcească. |