| s-3
| Sunt înlocuite de teorii globale, în care existențele matematice incluse sunt gândite în universalitatea domeniului lor de existență. |
| s-4
| Ne-a unificat, ne-a organizat, ne-a dat o conștiință comună prin teroare. |
| s-5
| Noi, printre bănci, amestecați, discutăm înfrigurați un punct dificil de matematică sau de geometrie. |
| s-6
| Dacă această înclinare s-a fixat totuși, o datoresc profesorului meu din clasele reale Ion Banciu căruia se cuvine să-i mărturisesc aici plinătatea admirației și recunoștinței mele. |
| s-7
| Totuși lada mea de plutonier, cu care mă întorc din Moldova, conține și manuscrisul a două lucrări matematice care au darul să intereseze pe regretatul Țițeica. |
| s-8
| Totuși cred a ști, această neîngăduință față de sine nu se datorește unui spirit abstract și îndepărtat. |
| s-9
| Aproape că nu există profesor care să nu fi primit vreo poreclă de-a lungul carierei sale. |
| s-10
| Nu putea să sufere zgomotul în timpul jocului și nu admitea să se audă decât fluierul lui de arbitru. |
| s-11
| Născut în Königsberg, în 1862, Hilbert descindea dintr-o familie de meșteri curelari saxoni, stabiliți în jurul orașului Freiberg. |
| s-12
| A fost însărcinat, în mai multe rânduri, cu decanatul Facultății de filozofie și matematică. |
| s-13
| La 8 aprilie 1796, îi dă însă prima demonstrație, neatacabilă, printr-o metodă directă, greoaie, bazată pe împărțirea discuției în 8 cazuri. |
| s-14
| Mai ales a doua se distinge prin eleganța și ingeniozitatea ei și e bazată pe inducție. |
| s-15
| Era cel mai bun povestitor și cel mai spiritual profesor, iar glumele lui te dispuneau, oricât de amărât ai fi fost. |
| s-16
| Poisson, însărcinat cu cercetarea memoriului, îl înapoiază după patru luni lui Galois, cu mențiunea neinteligibil. |
| s-17
| La 3 decembrie Galois e condamnat la șase luni închisoare, fără a i se socoti cele cinci luni de prevenție. |
| s-18
| La fel se întâmplă cu teorema centrală a teoriei lui Galois, care e atribuită, în general, acestuia. |
| s-19
| Toate acestea, pentru a explica de ce voi mărgini răspunsul întrebării din titlu la algebră și teoria numerelor, devenite de vreo 20 de ani provinciile specializării noastre. |
| s-20
| Tot așa i-au spus până la o vreme, și locuitorii Defileului Porțile de Fier, fluviului ce le domina covârșitor viața. |
| s-21
| Cioc i-a povestit și lui pățania și a rămas ca ancheta să fie făcută de Barosanul, care urma să dea și pedepsele respective. |
| s-22
| Făcând o clasare a rețelei hidrografice minore, după anumite însușiri caracteristice, în principal cu ajutorul 'Atlasului cadastrului apelor României', au rezultat o serie de grupări interesante. |
| s-23
| Singur directorul, Costică Ionescu, zis Barbă, un om de asemenea superior, nu făcea caz de poreclă. |
| s-24
| Harta italiană anonimă a Dunării de Jos, din anul 1453, reproduce pentru Jiu și zona Craiova exact situația din harta precedentă. |
| s-25
| Ceea ce confirmă încă o dată aserțiunea lui B. P. Hasdeu despre locul important ce trebuie acordat tradiției populare, pentru înțelegerea trecutului. |
| s-26
| Știi nici - ceea ce este și mai ciudat - că acest nume va fi înlocuit în cele din urmă cu numele Apei care Dă Nori, adică Donaris - Danubiu - Dunăre. |
| s-27
| se mărginesc, în general, la fricțiuni = frecții, aplicarea sinapismelor și ceai de mentă. |
| s-28
| Drumurile care duc spre acest nefericit oraș sunt mărginite de trupurile moarte ale indivizilor care au încercat să fugă, dar prea târziu. |
| s-29
| Este de sperat că acest al doilea puseu al maladiei nu se va dovedi de lungă durată. |
| s-30
| poțiuni pentru calmarea vomelor și opiu, ca și mucilaginoase, spre a combate alte neajunsuri. |
| s-31
| Ca și în Moldova, crunta epidemie de holeră din Țara Românească a prilejuit apariția unor scrieri cu caracter medical, alcătuite de doctori care au combătut această boală. |
| s-32
| De după o perdea de plopi uriași se ivește liceul, vechi de trei sferturi de veac, maiestuos și frumos pentru mine ca nici un alt liceu din țară. |
| s-33
| ', iar Barbă, ca să nu fie văzut zâmbind, a-ntors capul, prefăcându-se că vede nu știu ce lucru interesant pe fereastră. |
| s-34
| se zicea că această doctorie a fost inventată la Paris de către patru tâlhari întemnițați și nu se compunea din altceva decât din oțet aromatic amestecat cu lichid de camfor. |
| s-35
| Dacă arsurile nu vor să înceteze, abdomenului i se aplică comprese de pleavă de fân opărită cu apă, la acea temperatură pe care o poate suporta corpul. |
| s-36
| amploiatul a negat, astfel, orice participare la evenimentele ce au dus la eliberarea guvernului și eșuarea încercării de a-l răsturna de către coloneii Odobescu și Solomon. |
| s-37
| tinctura de ipeca, în doze foarte mici, și pilulele de gheață, în caz de vărsături persistente, înlăturau repede simptomele. |
| s-38
| Pe acest ultim rost al flagelului se întemeiază cumva opinia unui bănățean că holera vine 'și din ursită'. |
| s-39
| Cu toate lipsurile serioase existente la nivelul sistemului medico-sanitar din România anului 1913, s-a reușit atunci să se înlăture primejdia unei distrugătoare epidemii de holeră. |
| s-40
| Deși îl detesta pe Ioanide, Pomponescu era din fire sociabil și prețuia senzația de tensiune morală și intelectuală, cultivând o ușoară mizantropie. |
| s-41
| În mare dezorientare se găsiră câteva minute Smărăndache și Smărăndăchioaia, care se și consultară din ochi. |
| s-42
| Prin urmare, Smărăndache și Smărăndăchioaia se consultară din ochi și conveniră tacit că în casa Manigomian nu mai era nădejde în acea seară de nici o complicație festivă. |
| s-43
| Toți profesorii îl întrebau pe Simulescu dacă este pregătit, fără să se aștepte la un răspuns afirmativ și dispuși să-l examineze când va voi el. |
| s-44
| Mitică Ionescu de Gimnastică era cunoscut în tot liceul sub numele de 'Cioc', poreclă primită din pricina ciocului pe care-l purta cu multă mândrie. |
| s-45
| Bogdan nu ironiza, zâmbetul lui trăda un efort muscular de a-și ascunde surpriza și incompetența. |
| s-46
| Arhitectul, impacientat, scoase ceasul din buzunar și-l consultă, ceea ce reprezenta o somație discretă pentru Dan Bogdan. |
| s-47
| Termenul 'concepție' îmbăta în mod învederat pe tânăr, care trăda satisfacția intimă de a-l profera. |
| s-48
| Arhitectul comitea totuși o greșeală subestimând imaginația lui Gonzalv Ionescu, bărbat în stare de a face față celor mai desperate situații. |
| s-49
| ', apoi cugetă că asemenea știri nu sunt de natură să favorizeze digestia și făcu toate sforțările să gonească fantoma lui Conțescu. |
| s-50
| (' Nu vreau gratis, domnule, se justifica Hagienuș peste tot, nu vreau să fiu întreținut de copii. |
| s-51
| Acasă, toți, când vorbeam despre profesori, de obicei nu le spuneam pe nume, ci întrebuințam poreclele. |
| s-52
| Ministeriatul lui Pomponescu nu se realiza și e de înțeles că vreo vocație deosebită pentru ceremoniosul profesor de beton-armat Indolenta nu avea. |
| s-53
| Oricât de nelegală ar fi fost relația cu Indolenta, în lumea Hangerliu-Gaittany-Farfara ea conta ca un început de afinitate. |
| s-54
| Așa că, în scurtă vreme, colegul Simulescu Valeriu își îndreptase notele aproape la toate materiile. |
| s-55
| 'Dacă reușita depinde de votul meu, îl retrag', sau 'Votez alături de majoritate, la sfârșit'. |
| s-56
| Descurajarea înjumătăți mândria virilă a lui Felix, dar o împrejurare îi nimici și ultimul rest de gelozie. |
| s-57
| ' Te rog, renunță, încă mai poți, n-ai aflat nimic interesant, încă nu te-a prins cu nimic povestea. |
| s-58
| Cum pe vremea aia nu aveam nimic mai bun de făcut, am acceptat cu ochii închiși. |
| s-59
| Cu cât știm mai mult despre noi, cu atât îndeplinim cerințele unei igiene, care consistă în realizarea transparenței organice. |
| s-60
| Eroismul consistă în a voi să mori, dar și în a voi să trăiești atunci când fiecare zi te apasă mai rău ca o eternitate. |
| s-61
| Faptul impresionant nu consistă în această relativitate, ci în imposibilitatea de a te dispensa de întrebuințarea acestor expresii. |
| s-62
| Tragedia omului, ca animal dezintegrat din viață, consistă în faptul că el nu mai poate găsi o satisfacție în datele și valorile vieții. |
| s-63
| Și mai exista și precedentul de neuitat al familiei Williams, care votase, cu mai bine de două secole în urmă, împotriva voinței împăratului. |
| s-64
| Tocmai din pricina acestei importanțe, vă previn încă de la început că, după ce veți fi votat, urmează să fiți condiționați hipnotic pentru păstrarea secretului absolut asupra celor discutate. |
| s-65
| Te-a strigat președintele Nae Dumitrescu, pe scenă, și ai noștri, au spus că lipsești. |
| s-66
| răspundea în mod automat tot ce i se sufla, fără să mai treacă ceva prin prisma judecății lui. |
| s-67
| ― Înălțimea Ta, înainte de a vota ceea ce pare a fi cea mai importantă schimbare în istoria omenirii de la Edictul Korona, avem o solicitare. |
| s-68
| Tot atunci avea obiceiul să cerceteze condica, unde erau notați elevii așa-ziși turbulenți sau recalcitranți. |
| s-69
| fie scăzând nota respectivului la purtare, fie dându-i arest duminica, după toane și împrejurări. |
| s-70
| De-abia terminase de făcut apelul și-și mângâia gușa, când se deschise ușa și intră o cuconiță tare nostimă, elegantă și parfumată. |
| s-71
| Îi întinse mâna fără mănușă, pe care profesorul o prinse elegant, rotindu-și ochii către clasă și ezitând să sărute degetele fine. |
| s-72
| Aceste nevinovate întâmplări, însă, nu însemnează nimica pe lângă ceea ce am pătimit eu cu Crăcănel din pricina limbuției mele. |
| s-73
| Este o scurtă povestire despre foloasele de neînchipuit ce le are, de pe urma cocotierului, omul care locuiește în ținuturile lipsite de binefacerile civilizației. |
| s-74
| Chiar untdelemnul, cu care preparase mâncările, și acela pe care-l ardea în lampă, era din nuca de cocos. |
| s-75
| cerneala și pergamentul, cu ajutorul cărora gură o epistolă unui prieten, pe care voia s-o trimită prin bunăvoința călătorului îi fuseseră procurate tot de acei minunați cocotieri. |
| s-76
| În decursul povestirii se strecuraseră câteva cuvinte neobișnuite pe vremea aceea, adică acum peste o jumătate de secol, pentru un elev de clasa a II-a secundară. |
| s-77
| În spatele lui Simulescu, mă făcusem mic și nevăzut ca să-i pot sufla cât mai bine. |
| s-78
| ' îi răspunse soția și se apucă să compună telegrama care, dealtfel, era foarte simplă. |
| s-79
| dar ca să nu-și murdărească pantalonii de bradolina dată pe scânduri, îi ruga frumos să scoată batista și s-o aștearnă pe jos, înainte de a se așeza. |
| s-80
| Tata, care lucra în fiecare noapte la cărțile lui didactice până la ora 1, era tare surprins de acest neobișnuit zel al meu la învățătură. |
| s-81
| cilindri, prisme, piramide, conuri și sfere, pregătite din ajun, pentru lecția de Geometrie pe care-o avea la clasa a IV-a. |
| s-82
| A tăcut câteva clipe, mișcându-și buzele și părând că vrea să-și aleagă cuvintele. |
| s-83
| Vlahuță era pentru noi, elevii, unul dintre cei mai mari poeți pe care-i cunoșteam. |
| s-84
| Îl iubeam cu toții și era prietenul nostru încă din clasele primare, când îi învățam poeziile pe dinafară. |
| s-85
| ― M-am gândit că ar fi frumos din partea clasei noastre să trimitem o coroană de flori la înmormântarea marelui poet. |
| s-86
| Și n-a fost unul măcar care să nu contribuie la această o ofrandă, renunțând la toate micile economii. |
| s-87
| Asta nu însemnează, însă, că e o teză obișnuită, trimestrială, așa cum ați dat la liceu. |
| s-88
| Într-un timp, fusese numit subdirector la liceul nostru un maestru de gimnastică, foarte inimos și bun gospodar, însă fără o prea mare cultură generală. |
| s-89
| Nu vă repeziți la scris, ca pe urmă să vă poticniți și să nu știți încotro s-o luați. |
| s-90
| Cuvintele profesorului îmi făcuseră multă plăcere și-mi strecuraseră în suflet un fel de mândrie, dar mă puseseră pe gânduri. |
| s-91
| Și căpetenia lor le spuse ce și cum trebuie să facă, spre a-l ajuta să pună mâna pe haine și ghete. |
| s-92
| Apoi veni în fața oglinzii, ca să se privească dacă îi șade bine cu ele, sau nu. |
| s-93
| Negustorul aduse numaidecât o pălărie de toată frumusețea și un baston, care ar fi meritat să fie purtat de cel mai de vază boier. |
| s-94
| Se sfătuiră ei ce au de făcut și porniră la treabă, de astă dată numai doi inși. |
| s-95
| Se-nserase, când căpetenia pungașilor se strânsese la un loc cu ceilalți coțcari, într-o cârciumă dosnică, dintr-o mahala ascunsă la marginea cetății. |
| s-96
| și la fel își leagănă bărcile uitate pe sub sălciile plângătoare, ce au surâs cu duioșie la șoaptele îndrăgostiților care și-au plimbat înfiorările pe aici. |
| s-97
| acum câteva zile am cumpărat de la dumneata patru pâini și ți-am rămas cinci bani dator, că n-am avut la mine cât mi-a trebuit. |
| s-98
| Iată, am venit să-mi plătesc datoria și totodată să-ți mulțumesc pentru bunătatea pe care ai avut-o de a mă lăsa pe datorie. |
| s-99
| scotea la catedră pe vreunul care știa nemțește din familie, sau care venise de la Evanghelică, și-l punea să traducă bucata. |
| s-100
| ― Mulțumesc, domnule, că nu ți-ai uitat de datorie, dar eu, să-ți spun drept, nu mai țineam minte de ea. |
| s-101
| Pungașul a plecat mulțumit cu jimblele și n-a mai dat pe la brutar, ca să-și plătească datoria, nici până în ziua de azi. |
| s-102
| Când se-ntoarseră pungașii, peștele se răcise cum trebuia și era tocmai bun de mâncat. |