s-1
| Până și faptul că v-ați însușit atât de subtil limba engleză. |
s-2
| Sunt sigură că nici una nu spera să fie, propriu-zis, unsă. |
s-3
| când își termină pe trei sferturi țigara, se înecă îngrozitor. |
s-4
| Pink Floyd fu sfătuit discret să se retragă pentru acea noapte. |
s-5
| mâinile lor începeau, cumva, să dea impresia că s-ar uni. |
s-6
| (D-aia încă nici nu le-o publica). |
s-7
| 'Să aibă' aprob eu și mă străduiam s-o scot de acolo. |
s-8
| am alungat gândul, mi se părea mult mai sigur că era doar nebună. |
s-9
| Nicolici nu măsura mai mult de unu șaizeci, unu șaizeci și doi. |
s-10
| muncește, poate și-un secol, ca boul, la o rimă. |
s-11
| ai proceda altcumva, mi-e și groază să-mi imaginez turnura evenimentelor. |
s-12
| În jur se răspândi mireasma de prună veche, dulce-amăruie. |
s-13
| Ceilalți ședeau pe vine în jurul mesei cu trei picioare, luminați de flăcările focului. |
s-14
| La oraș, banul se câștiga mai lesne și se cheltuia mai repede. |
s-15
| Aglaia adulmeca mirosul de lucruri vechi ce stăruia în odăi. |
s-16
| Aici, Simulescu și-a jucat rolul de invalid cu o deosebită artă. |
s-17
| Trecea de la el la fiecare un deget și le ura să poarte marfa sănătoși. |
s-18
| Cheltuise bani mulți și socoti cât timp îi trebuia ca să-i pună la loc. |
s-19
| Nu se putea face nimic, trebuia să se supună. |
s-20
| nu, că ea nu se mărită și că-și face seama. |
s-21
| Cuțarida, verde, plină de buruieni, strălucea în lumina soarelui. |
s-22
| Bătrânul îl înteți cu buruieni uscate și un fum gros se răspândi împrejur. |
s-23
| Îmi pare nespus de rău că n-am păstrat-o. |
s-24
| Pe șoselele ce duceau în afara Bucureștiului, se vedeau căruțe goale, gonind. |
s-25
| Strigau la neveste, măsurau cu pașii pământul cumpărat, scuipau în silă. |
s-26
| Și Lina, la fel, nu cheltuia, nu se bucura, femeie strângătoare. |
s-27
| - Acum, că s-a mărit prăvălia, trebuie capital mai mare. |
s-28
| Ziua se mărise, când ieșea de la lucrul lui, s-apuca de ciocăneală. |
s-29
| Dacă nu erau vecinii pe aproape, Grigore și Aglaia lui, se omorau. |
s-30
| Mai plătise din datorie lui Pandele, mai împrumutase, nu se cunoștea. |
s-31
| Au întins așternuturile, au fiert apă și au îngrijit-o. |
s-32
| Moș Leu îi hrănise mai mult cu răbdări, oricât de vrednici se dovediseră. |
s-33
| Pe pereți, lângă ferestre, pictorii zugrăviseră pe Sfinții Părinți cu schiptrul puterii. |
s-34
| Că eu mă hrănesc numai cu iarba, cu verdețuri, și-mi merge bine. |
s-35
| Îmi iau inima-n dinți și mă hotărăsc să-mi fac singur compunerea. |
s-36
| S-au mai certat, până la urmă i-a învins băutura. |
s-37
| El i-a pus palma pe buze și a îmbrățișat-o. |
s-38
| Nu mai avea loc pe scările înguste și se încălzea, mișcând repede mâinile înghețate. |
s-39
| A cheltuit parale multe, a tocmit dric clasa întâi și-a chemat lăutarii. |
s-40
| Votați-l cu toți pe părintele orașului nostru, domnul primar Rigo. |
s-41
| Știu versuri nemuritoare întemeiate pe adâncirea dialectului apei sau vântului. |
s-42
| Când am terminat de transcris pe curat, a sosit și tata. |
s-43
| Sunt în număr de patru și corespund hieratic punctelor cardinale. |
s-44
| Experiența pe care se va întemeia un clasicism fără laicitate, o muzică fără pasiune. |
s-45
| lirica nouă nu are de combătut tradiționalismul ca atare, ci numai tradiționalismul timid. |
s-46
| Eroarea suprarealistă constă tocmai în confundarea legăturii meriedice dintre experiența-somn și actul-poezie cu una eloedrică. |
s-47
| Ca geamuri galbene, cu lacrimi ce nu mai curg. |
s-48
| spuse tata ironic și convins că am făcut o compunere ca vai de lume. |
s-49
| A nimerit la clasa a VII-a reală, tocmai la o teză de Matematici. |
s-50
| Nu concepe nevoia de a funda axiomatic și de a-și delimita domeniul disciplinei. |
s-51
| El începe să citească, își strânge buzele și-și ridică sprâncenele cu mirare. |
s-52
| E uimitor să constați ce savante configurări scoate din atât de puțină substanță. |
s-53
| 'Algebra e bazată mai mult pe egalități, analiza pe neegalități'. |
s-54
| Trecerea de la liceu la facultate determină o oarecare îndepărtare a mea de matematice. |
s-55
| Din studiul acesta local, rezultă mai multe consecințe pentru suprafața întreagă. |
s-56
| Băgai de seamă că tata se stăpânește să nu zâmbească. |
s-57
| Căile analizei obișnuite nu sunt practicabile și cercetătorul e nevoit să inventeze la tot pasul. |
s-58
| De aceea însărcină pe Möbius să dea fundamente satisfăcătoare demonstrației. |
s-59
| Conștiința propriei sale superiorități și patima politică îi dezvoltă o dispozițiune posacă, neliniștitoare. |
s-60
| În realitate propoziția aparține matematicelor elementare și demonstrarea ei se reduce la un simplu joc. |
s-61
| unicitatea lui Barbu constând aici în felul cum a trăit pentru niște idei. |
s-62
| sunt și câțiva care s-au preocupat de numele acestui fluviu. |
s-63
| Barosanul a înțeles și a aranjat lucrurile în așa fel ca toată lumea să fie mulțumită. |
s-64
| Voi adăuga că holera țintește a nimici ce a mai rămas din populația Iașilor. |
s-65
| Acești oameni n-au atins încă treapta sublimă a melancoliei fiindcă nu cultivă marea geometrie. |
s-66
| Mai mult, arhitectul n-a votat în alegeri, nefiind înscris pe listele electorale. |
s-67
| Pneumonie, uremie, numai una din astea ar nimici pe oricare. |
s-68
| Crăcănel, ca dealtfel mai toți profesorii noștri, explica foarte frumos. |
s-69
| Mai mult ca orișicine, îmi pare c-am greșit. |
s-70
| Altă întâmplare, petrecută de astă-dată în clasa a VI-a reală. |
s-71
| Trebuie să mărturisesc că povestirea era foarte interesantă și instructivă. |
s-72
| Vedeam ce nu se vede, vorbea ce nu era. |
s-73
| ― Să vedeți, reluai eu firul, plin de vervă. |
s-74
| țipă Cracănel înroșindu-se la chip ca o gușă de curcan. |
s-75
| Și avea bietul om dreptate, că nu-i reușeau decât foarte rar. |
s-76
| Dar, cu cât se apropia ziua fatală, cu atât mă-ntristam mai mult. |
s-77
| Tot, ce-mi trebuie să am, pot să cer. |
s-78
| Exprimați-vă ideile în propozițiuni și în fraze cât mai limpezi cu putință. |
s-79
| Demult, într-o toamnă, s-a stins un glas. |
s-80
| Căutară ei o prăvălie, pe o stradă nu prea, umblată, și intrară. |
s-81
| Căpetenia lor înaintă până în mijlocul prăvăliei, iar doi dintre pungași rămaseră lângă ușă. |
s-82
| Mă sculam târziu, pentru că nu trebuia să-mi pierd vremea cu drumul. |
s-83
| Se răsti pungașul cu cinci, gata să sară să-l ia la bătaie. |
s-84
| și ți l-oi plăti acasă, că n-am la mine bani potriviți. |
s-85
| Al doilea pungaș, după cum se legase, porni după untdelemn. |
s-86
| Se așezară să mănânce singuri, într-o odăiță din spatele hanului. |
s-87
| În toamna asta udă, mai putredă ca cele ce s-au dus. |
s-88
| Atila, zis Der Etzell, zis Biciul lui Dumnezeu. |
s-89
| Tu plimbă-te prin curte și lasă-mă liniștit până te chem eu. |
s-90
| Te rog mult să-mi ierți îndrăzneala de a-ți trimite aceste versuri. |
s-91
| În afară de mine, care-i urmăream mișcările, n-a mai observat-o nimeni. |
s-92
| iar lui Gică nu-i făcuse, cum se numește, nici un avans. |
s-93
| Afară, sub un șopron, se odihnea un autocamion de transportat gheața. |
s-94
| Și totuși, sfoara de siguranță era ruptă la semnalul aflat în vagonul nostru. |
s-95
| Pentru ca experiența să fie considerată reușită, trebuia ca foițele de metal să devieze. |
s-96
| ― Din moment ce nu știu, cred că e imposibil să-mi amintesc. |
s-97
| Am tresărit ca dintr-un vis plăcut, într-o dimineață de primăvară timpurie. |
s-98
| trântea și un cântec cu nelipsitul și plictisitorul Victor Socaciu. |
s-99
| și care din ei compune o poezie mai bună, s-a procopsit. |
s-100
| se răsucea și se podea sub el, ca o cotoaică-n călduri. |