s-202
| Un vas de bronz chinezesc din secolul al VII-lea cuprinde în desăvârșirea formei lui toată drama Donnei Anna din Don Juan. |
s-203
| La Mozart, cromatica are putere de sinteză matematică. |
s-204
| În trăsături generale și în această privință legea a adus o vădită îmbunătățire. |
s-205
| Vrednice de luat în considerațiune la stabilirea prețurilor arenzii islazurilor, fie pe hectar, fie pe cap de vită, erau și rapoturile ce trebue să existe între prețuirea vânzării pământului și arenda lui anuală. |
s-206
| Se admite îndeobște că prețul vânzării unui hectar de pământ să nu se depărteze mult, în plus sau în minus, de la 15 sau maxim 20 de ori arenda anuală. |
s-207
| Pentru a se cumpăra pământul necesar construirii islazurilor comunale, Consiliul superior a fixat prețuri. |
s-208
| Vesel luminat de soare, câmpul, prins în horă, alerga și el. |
s-209
| Aceste prețuri trebuiau ținute în seamă, când s-au fixat taxele pășunatului pe hectar sau pe cap de vită. |
s-210
| Dar nu s-au ținut. |
s-211
| Măria Constandachi, din ziua acelei grozave întâmplări din viața ei, nu și-a mai putut căpăta fericirea. |
s-212
| Soțul ei, frumosul stolnic Constandachi, muri în curând, lăsând-o văduvă cu trei copii în brațe. |
s-213
| Radiana și Pașcanii Ceaurului rămaseră în stăpânirea ei. |
s-214
| Deoarece am văzut-o fugind pe jos din Ardeal, trebuie să credem că era o femeie energică și că prin urmare și-o fi gospodărit bine multele moșii pe care le avea. |
s-215
| În anul 1725 ea își mărită fata Catrina cu spătarul Iordachi Ruset, fiul stolnicului Ștefan. |
s-216
| La banchetul umbrelor, închinau oaspeți ciudați. |
s-217
| Cerul era străveziu și înalt, fără pată. |
s-218
| Unele cuvinte sunt cunoscute numai în dacoromână, adică lipsesc din dialectele românești sud-dunărene, ori au semnificații ușor diferite. |
s-219
| Lumina era bălaie ca mierea. |
s-220
| Era o primăvară lină, cum au mai trecut pe-aicea, mii. |
s-221
| Raza s-a alungat jucăuș cu o gâză. |
s-222
| S-a furișat subțiată prin ochiurile frunzarului fraged. |
s-223
| A stătut tremurând, desmierdare vicleană de somn, pe gene. |
s-224
| Mâna a lunecat răpusă de toropeală și în aceiași clipită, a smuls perdeaua cea groasă care astupa arătarea demult așteptată. |
s-225
| A fost ca o dezlegare de vrajă. |
s-226
| Valea s-a deschis deodată cu sclipet de arme, de coifuri, de scuturi, în soare, și cu oamenii vechi ai acestor ținuturi. |
s-227
| Erau mulți și nu se asemănau. |
s-228
| Erau trecătorii deoparte, la masa lor de belșug, cu pocale de aur și tipsii de argint. |
s-229
| Alegerea termenilor nu este întâmplătoare, ci în funcție de anumite criterii, atât lingvistice cât și extralingvistice. |
s-230
| Erau, la cealaltă masă, de lemn cioplit grosolan, localnicii statornici, în straiele lor aspre de cânepă și păr, cu talere de paltin și cupele scobite în corn răsucit de bour. |
s-231
| Așa cum ospătau la mesele lor deosebite, se înțelegea din ce lumi depărtate s-au întâlnit. |
s-232
| Dar precum steaua zilei se-ntunecă de noapte, Așa a vârstei seară vine să ne deșteapte. |
s-233
| Toate sunt menite Pe om să amăgească, Spre a uita căitul, ca luntrea făr-de minte, Ce are să pățească. |
s-234
| În ziua-n care a sosit în Univers, Soarele de pe cer nu s-a șters, Pământul n-a fost copleșit de ape, Osia lumii nici gând să se crape. |
s-235
| Nou-născuți frumoși nu există decât în imaginația părinților, iar acesta nu făcea excepție. |
s-236
| Cenușia și agasanta consoartă stătea în calea fericirii lui, nutrind pentru el o dragoste adâncă. |
s-237
| Plângea cu lacrimi la fel de amare moartea motanului, cât și pe cea a tatălui ei. |
s-238
| Vrăjmașul m-a îndreptat tocmai la căpița unde dormeau, îmbrățișați, nevastă-mea și cu ibovnicul! |
s-239
| Eram beat, domnișorule, și-mi fugiseră mințile din cap. |
s-240
| Holera a reprezentat cea mai amenințătoare afecțiune epidemică a secolului al XIX-lea, atât prin imprevizibilitatea propagării flagelului, prin desfășurarea dramatică a cursului îmbolnăvirilor, prin relativ slaba eficiență a măsurilor de prevenire și alungare a molimei, cât și prin groaza semănată în populația de pe aproape întreaga planetă. |
s-241
| Am atârnat vioara într-un mărăcine și am pus mâna pe un par de stejărică. |
s-242
| Nu m-au simțit deloc, că și ei făcuseră chef în seara aia. |
s-243
| Luxița a sărit în sus și a rupt-o de fugă. |
s-244
| Țipa de se clătinau văile. |
s-245
| Am rămas, acolo, bătut de Dumnezeu. |
s-246
| Au venit primarul, streaja, tot satul. |
s-247
| M-au legat cot la cot și m-au băgat la închisoare. |
s-248
| Am stat în prevență o jumătate de an și am făcut trei ani la ocnă. |
s-249
| Nu-l speria, căpitane. |
s-250
| Boierii sunt slabi la fire. |