Universal Dependencies - Romanian - RRT

s-1

dev-251

/ Suferea de frigul cel mai cumplit, / boală socială – refuz organic / de adaptare la frigul lumii.

s-2

dev-252

În 1854 se află la Londra, apoi iarăși în capitala Franței, dar, murindu-i părintele, trebuie să se întoarcă în țară.

s-3

dev-253

În același interval, A. a elaborat și o metodologie a culegerii și transcrierii, adecvată relevării specificului genului și stilului cântecelor epice versificate.

s-4

dev-254

Printr-un sistem ingenios, A. evidențiază o serie de caracteristici intime ale cântecului bătrânesc, care se manifestă în timpul executării acestuia de către performer.

s-5

dev-255

Se observă efortul de lărgire a interesului științific, îndreptat acum și asupra metodologiei comparatiste și o atenuare a etnocentrismului cultural.

s-6

dev-256

Centrul de greutate al preocupărilor academice se mută pe evenimente ocazionale, pe fondul unei priviri orientate nesmintit spre Răsărit.

s-7

dev-257

În Cuvânt înainte, Al. Graur dezvăluie preocupările care intră în profilul Secției în seria reluată „după o foarte lungă întrerupere ”.

s-8

dev-258

Sunt inserate pagini de proză, portrete și dialoguri literare de I. Peltz și două poeme de Al. Macedonski, Rondelul ctitorilor și Rondelul cascadelor.

s-9

dev-259

Comentatorii poeziei românești se interesează de autori și de teme majore, începând cu Eminescu (Pavel Țugui și C. D. Papastate).

s-10

dev-260

Dramaturgia, care ocupă un loc mult mai modest în preocupările cercetătorilor, nu scapă totuși atenției Sinei Dănciulescu-Leonte, Corneliei Cârstea și Rodicăi Iordache.

s-11

dev-261

Nu sunt uitate literaturile clasice, cu precădere cea latină, și lirica unor popoare romanice (Romeo Magherescu).

s-12

dev-262

În al doilea rând, pentru că poezia unui poet-călugăr nu poate fi înțeleasă fără o cultură și o trăire religioasă profundă.

s-13

dev-263

Deși ales în Divanul ad-hoc al Moldovei, nu-și exercită, fiind suferind, mandatul de deputat al Bacăului.

s-14

dev-264

Versurile lui A. din Poezii postume, eliberate de povara unui modernism căutat, izbutesc mai mult să dea expresie dramei personale.

s-15

dev-265

Proza, tratând liric teme ca dezrădăcinarea ori viața „otrepelor sociale ”, a „oropsiților ”, e vădit anacronică.

s-16

dev-266

De asemenea, instituția academică orientează și coordonează activitatea a 15 comitete naționale, 58 de comisii și șase colective de lucru.

s-17

dev-267

Remarcat de societatea culturală „Transilvania ”, primește o bursă și pleacă, în anul 1871, la Torino, pentru a studia medicina.

s-18

dev-268

Varietatea priveliștilor și bogăția muzeelor îl atrag și-l entuziasmează pretutindeni, la Roma, la Florența, Paris, Bruxelles.

s-19

dev-269

Atmosfera unei aglomerări umane, trăsăturile caracteristice ale marilor orașe sau ale rusticelor localități italiene sunt sesizate și schițate cu un deosebit simț al veridicului.

s-20

dev-270

Lexicul este încărcat de provincialisme, stilul nu e nici pe departe format, fiind serios afectat de febrilitatea cu care au fost scrise însemnările.

s-21

dev-271

Crezul artistic capătă o nuanță mesianică, poeților atribuindu-li-se cea mai nobilă menire (Biserica versului, Poeților).

s-22

dev-272

Rezultatele cercetărilor se regăsesc în cele peste 90 de reviste (dintre care peste 40 editate în limbi străine) ale institutelor academice.

s-23

dev-273

Ca poetă, A. este dificil de alăturat unei grupări sau unei generații, mai apropiată fiind de poezia anilor ’ 70.