| s-1
| Foae verde de curechi, Gheorghieș, fecior de grec, Vineri mă-sa l-a făcut Și înspre sâmbătă a crescut, Duminică l-a însurat, Luni la oaste l-a luat, La grea slujbă a picat, Că așa era la împărat - Nouă ani și nouă luni Și vreo două saptămâni. |
| s-2
| Nevasta s-a logodit, Crede că Gheorghe-a murit, Iar moșneagul s-a scârbit Și de scârbă și de jale S-a pornit pe deal și vale, Sue dealul obosit Sub un pom s-a odihnit Și cu Gheorghe s-a întâlnit. |
| s-3
| Bună ziua, moș bătrîne! |
| s-4
| Mulțumesc, soldat străine! |
| s-5
| Moșule, eu te-aș ruga, Să nu fie cu bănat, Unde sună scripca în sat? |
| s-6
| Ia, sună la casa mea, Se mărită nora mea, C-am avut un fiu voinic Și armata l-a răpit, Nevasta s-a logodit, Crede că Gheorghe a murit, Nicio veste n-a primit. |
| s-7
| Ia un chin și un păcat Slujba asta la împărat. |
| s-8
| Scump părinte, tatăl meu, Eu sunt Gheorghieș al tău, Anii nu mi s-au împlinit, Eu acasă am fugit, La așa îndepărtare Am fugit pe cal călare. |
| s-9
| Sui pe cal și dumneata Și înspre casă vom pleca. |
| s-10
| Nu merse juma de cale, Se-ntâlni cu-o fată mare! |
| s-11
| Bună ziua, fată mare! |
| s-12
| Mulțumesc, soldat călare! |
| s-13
| Fată, ce eu te-aș ruga, Să nu fie cu bănat, Unde sună scripca în sat? |
| s-14
| Sună chiar la casa mea. |
| s-15
| Se mărită cumnată-mea. |
| s-16
| La poartă când am ajuns, Calul în genunchi s-a pus, Toți nuntașii s-a întristat Și la mine s-au uitat. |
| s-17
| Stați, nuntași, nu vă întristați, Că nici eu nu mă mărit, Că bărbatul mi-a venit. |
| s-18
| Stați, nuntași, nu vă întristați, Că nu-mi sunteți vinovați Că eu cu drag voi primi Și în codri voi porni! |
| s-19
| Mireasa moartă. |
| s-20
| Foae verde grâu curat, Fecioraș de om bogat, Tu de când te-ai ridicat, Ai îmblat după însurat. |
| s-21
| Nouă sate ai vânturat, Nouă cai ai obosit, Nouă gâțe-ai despletit, Pân pe Chira-ai logodit. |
| s-22
| Joi seara s-a logodit Și vineri s-a îmbolnăvit Și sâmbătă a murit. |
| s-23
| Iată nunta a venit, Mă-sa afară a eșit, Cu păr galben despletit. |
| s-24
| Dragii mamei, ce-ați venit? |
| s-25
| După vorba ce-am vorbit! |
| s-26
| Iată Chira a murit! |
| s-27
| Luați calul mirelui Și căruța nunului, Să purtați prin florărie, Că așa i-a fost partea ei să fie, Și purtați prin tăetură, Pe unde a umblat Chira copilă, Și purtați prin mintă creață, Că a murit Chira mireasă. |
| s-28
| Frunză verde pai secară, Mi-a venit o veste-aseară, Că mi-i mândra bolnăvioară. |
| s-29
| Eu călare-am alergat, Calu de gard am legat, Pe fereastră m-am uitat, Ce-am văzut m-am speriat: Mă-sa, lumânarea-i ținea Tat-so masa îi gătea, Meșterii sicriu făcea. |
| s-30
| Eu în casă am întrat Și la dânsa m-am plecat Și din gură-am întrebat: Ce-ai bea, puică, ce-ai mânca? |
| s-31
| Eu bădiță, ce-aș mânca Aceea nu mi-vei căta! |
| s-32
| Strug de mure în timpul ernii, Sloi de ghiață-n timpul verii! |
| s-33
| Tu, puicuță, poți muri, Căci ce-mi ceri, eu n-oi găsi. |
| s-34
| Nu-s iarna pădurile, Unde-nfloresc murele, Nici în postul Sântămăriei Sloi de ghiață nu-i să fie! |
| s-35
| Bădiță, bădiță hăi, Strug de mure-s ochii tăi, Sloi de ghiață-s dinții tăi, Strug de mure-i gura ta, Vino și ne-om săruta! |
| s-36
| Stânge, maică, lumânarea, Că-mi arde de sărutare, Maică, masa-o potrivește Și la meșteri le plătește, Dă-i bani și îi cinstește Și acasă îi pornește. |
| s-37
| Boala mea s-a vindicat, Că-i boală de măritat. |
| s-38
| Bun cal hrănește, Dar cu ce-l hrănește? |
| s-39
| Tot cu orz pisat, În vânt vânturat, Cu merța măsurat. |
| s-40
| Dar cu ce-l adapă? |
| s-41
| Cu vin strecurat, cu vadra măsurat. |
| s-42
| Cu ce-l mai hrănește? |
| s-43
| Cu carne de turc. |
| s-44
| Cu ce-l mai adapă? |
| s-45
| Cu sânge de frânc. |
| s-46
| Murgu mi-a vorbit: - Drag stăpân d’al nostru De când ne hrănește Și ne miluiește, La deal nu ne-a scos, La deal la ntrecare! |
| s-47
| La câmpul curat, La mărul rotat Drumul că le-au dat: Murgul pre pământ, Șoimul sus la vânt. |
| s-48
| Șoimul se izbește, Vântul mi-l oprește. |
| s-49
| Murgul pe pământ, Țâpând, rânchezând, Brazde aruncând. |
| s-50
| Când călca mai rar – Tot din deal în deal, Când călca mai des – Tot din șes în șes. |
| s-51
| Curți mi-a-nconjurat, La poartă mi-a stat Și’ncă a rânchezat. |
| s-52
| Grăunțe i-a dat, Grăunțe-a sfârșit, Șoimul a sosit, Pe zăbrea s’a pus, Aripa mi-a’ntins. |
| s-53
| Iar voinic Gheorghiță, Prin curți-și primblând, Paloșu ascuțând. |
| s-54
| Murgu mi-a vorbit: – Drag stăpân d’al nostru, Nu strica pe șoimul, Că ți-a șede bine Călare pe mine, Cu șoimul pe mână, Cu feciori de crai Și de boieri mari. |
| s-55
| Pe-un șuvoi de ploae Iată vin în cale O turmă de mei Cu trei ciobănei: Unu vrâncian, Unu ungurean, Unu moldovan. |
| s-56
| Era vorbă, sfătuire Ca să omoare Pe cel moldovan, Că-i mai ortoman, Are oi mai multe Mândre și cornute, Ciobani învățați Și cânii bărbați. |
| s-57
| Iată-o oae zbera Și el nimică nu afla Și a-ntrebat de o mioară: Miorică lae, Lae, bucălae, Cu lână plăvăoară, De trei zile-ncoace Gurița nu-ți tace, Ori iarba nu-ți place? |
| s-58
| Stăpîne, ciobane, Au să te omoare La apus de soare! |
| s-59
| Miorică lae, Lae bucălae Cu lâna plăvăoară. |
| s-60
| De-a fi și m-or omorî, Să mă-ngropați În târla de oi, Ca să fiu cu voi La colțul stânii, Să-mi aud și cânii. |
| s-61
| Mama a sosit Pe fiu a-ntrebat: Miorică lae, Lae bucălae, Cu lâna plăvăoară, N-ai văzut Mândru ciobănaș: Fețișoara lui Spuma laptelui; Ochișorii lui Mura câmpului; Mustecioara lui Spicul grâului? |
| s-62
| Dar pin târg pin Bolgrad Mi se primblă Inciu beat. |
| s-63
| Inciule, fecior de sârb, Ce te plimbi așa măhnit? |
| s-64
| Sau banii i-ai cheltuit Ori straele-ai ponosit? |
| s-65
| Eu banii n-am cheltuit, Nici straele n-am ponosit, Dar câte fete sunt în sat Pe toate le-am înșelat, Numa una c-a scăpat, Nepoțică de-mpărat, Numai aceea c-a scăpat! |
| s-66
| Inciu se face femee străină Și-ntră la Stanca-n grădină. |
| s-67
| Ce cați, femee străină, Ce cați la Stanca-n grădină? |
| s-68
| Sama bine ea-mi lua, Da el Inciu că-mi era. |
| s-69
| Inciule, fecior de sârb, Tu de nu mi-i înșela, Eu calu ți l-oi lua! |
| s-70
| Colo-n vale la izvor Plânge-o copilă cu dor Trece maică-sa ș-o-ntreabă: De ce plângi, copilă dragă? |
| s-71
| Cum n-oi plânge și-oi ofta, Când mă doare inima, Că asară-am auzit, Că iubitul mi-a murit, Sub stejarul ceal tufos Stătea trupușoru-i jos! |
| s-72
| Ia, copilă, și mi-l strânge Trupușoru, plin de sânge Și mi-l strânge os cu os Și mi-l pune cum a fost Și mi-l pune-n mormințel Și dă țărnă peste el. |
| s-73
| Pe mormântul lui creșteau Flori albastre și-nfloreau Flori albastre, flori adânci, Când le vezi înceapi să plângi. |
| s-74
| În zori când roua cădea Floarea albastră se strângea, Iarba verde se-ndoia Și pe Leana mângâia. |
| s-75
| Nevasta luată de hoți. |
| s-76
| Pe sub deal pe sub pădure Trece-o nevăstuică-n lume Cu batic galben pe cap, Despărțită de bărbat, Copilu-i nebotezat. |
| s-77
| Taci cu mama, Vălenaș, Scumpul mamei copilaș, Că pe-aici pădurea-i rară, Mulți în cale o să apară, Că pe-aici pădurea-i deasă, Hoții în cale o să iasă. |
| s-78
| N-a dus vorba la sfârșit, Hoții în cale i-au eșit: Dacă vrei să scapi cu viață, Leapădă pruncu din brață. |
| s-79
| Chiar viața de mi-i lua, Pruncu nu l-oi lepăda, Eu i-oi face-un legănaș Într-un vîrf de stufăraș, Ploile când or ploua, Pruncu mi l-or scălda; Vântul când va bătea, Pruncul mi l-a legăna. |
| s-80
| Frunză verde trei masline, La vie, la curătură Șuieră un voinic din gură, Și-l cunosc pe șuierat, Că-i voinicel neînsurat, Neînsurat, necununat, Abia mustața i-a dat, Își poartă murgu neînșeuat. |
| s-81
| Voinicul merge șuierând Și cu Murgul sfătuind, El cu Murgul sfătuia, Puica ședea și-l privea, De lacrimi abia-l zărea, De suspine abia vorbea: Ia-mă, bădiță, călare, Că nu mai pot de picioare, Că mi-i drumul grunțuros Și nu pot merge pe jos, Drumu meu cu pietricele, Mă bate la degețele... |
| s-82
| Ba, badea nu te-a lua, C-al meu Murg îi mic de zile, Abia mă duce pe mine, Trupul tău cel păcătos Las-să meargă și pe jos! |
| s-83
| Să te duci, bădiță, duci, Să dea Dumnezeu să ploaie, Drumul tău să se răzmoaie Și Murgul să poticnească, În pământ să te trântească, Mâna dreaptă să-ți scrântească. |
| s-84
| Pe aceie stângă să ți-o frângă. |
| s-85
| Să ții frâul cu dinții, Să mâi calul ca muții, Să te vadă părinții, Că-i blăstăm de-a puicuții. |
| s-86
| Și de-acolo de-i scăpa, Încă te-oi mai blăstăma. |
| s-87
| Să te duci, bădiță, duci, Să te duci pe văi adânci, Pân-ce-i pica rob la turci, Cu picioarele-n butuci Și cu mâinile-n cătuși. |
| s-88
| Și de-acolo de-i scăpa Încă te-oi mai blăstăma: Să te duci, bădiță, duci, Pân-ce-i da de plug de cuci, Să înveți cucoara arând, Vrăghiuța sămănând, Ciocârlia, boronind, Ciocârlanii boii întorcând, Să mănânci de aceie pâine Dacă nu ți-o fost de mine, Să mănânci de aceie pită, Dacă ți-am fost de ispită. |
| s-89
| Și din asta de-i scăpa Încă eu te-oi blăstăma: |
| s-90
| Să te însori, bădiță, însori, Să te însori de nouă ori Și să faci nouă feciori Și la urmă-o copiliță, Să-i pui nume Zinoviță, Și să-i cumperi o cofiță Să-ți care apă în temniță! |
| s-91
| Frunză verde peliniță, Ian ascultă, măiculiță, Colo-n vale la portiță Cum îmi strigă o copiliță: Nu mă lăsa, măiculiță, Că mă trag cioclii de gâță Să mă arunce într-o căruță, Să mă ducă la mormânt, Din jos de moara de vânt. |
| s-92
| Frunză verde de-avrămească, Pe ulița armenească, Pe ulița cea grecească Ciocănește, bocănește, Voinicul Murgu-și potcovește, Șade ciuma și-l păzește, Ciuma și cu soră-sa, Ca să-i scurteze viața. |
| s-93
| - Ah, tu, ciumă, soro ciumă, Na-ți calul și armele Și lasă-mi tu zilele, Na-ți eu galbeni și beșlici, Nu-mi scurta viața pe aici! |
| s-94
| Iese Mircea la portiță Și întîlnește o fetiță, Ce duce cofița-n mână Cu apă de la fântână. |
| s-95
| Copiliță, stai să beu, Răcori-te-ar Dumnezeu! |
| s-96
| Ba, bădiță, ba nu vreu, Nu mă lasă badea meu: El mi-a zis să mă feresc De voinici ce mă-ntîlnesc. |
| s-97
| Du-te în vale la fântână Și-i găsi o cofă plină, Scoasă chiar de mâna mea, Pleacă-te, bade și bea, Da suflă în cruciș odată, Să nu fie descântată De cea babă fermecată. |
| s-98
| Fost-a un Vălean odată, De frumos el ce era, Toate fetele-l iubea. |
| s-99
| Dimineața se scula, Pe ochi negri se spăla Și la fete se ducea. |
| s-100
| Fetele când îl vedeau Șapte în cale îi ieșiau, Două poarta-i deschideau, Două calul i-l luau, Două puiul i-l frigeau Și una vin aducea. |