| s-1
| După ce-mi trec licența, prin februarie 1921, comunic lui G. Țițeica o altă încercare, de mai mare întindere, asupra naturii căreia el a putut să se înșele. |
| s-2
| Dar pe Jacobi a refuzat să-l vadă și a descurajat, prin faima sa de om inaccesibil, pe Abel să treacă prin Göttingen la întoarcerea lui din Paris. |
| s-3
| Nu trebuie împins însă fetișismul până la a-i atribui paternitatea unor lucruri pe care le-a numit, fără îndoială, el cel dintâi, despre care nu a avut nici o noțiune clară. |
| s-4
| Eminescu este astfel cunoscut mai mult din romanțe și din partea epică a Scrisorilor, Blaga din postume, Arghezi și Bacovia din câteva piese antologice asupra cărora se poate aplica o analiză mai epică. |
| s-5
| Ion Barbu a înlăturat însă mai mult decât alți poeți români acțiunea slăbiciunilor firești, trecând până la urmă, decepționat și învins, asemeni lui Rimbaud, într-o altă meserie. |
| s-6
| Consecvența sa constă, cum am mai spus, în tăria de a refuza stagnarea și o anumită poezie în act, oricât de mult s-ar apropia aceasta de stadiul virtual. |
| s-7
| orografia, clima, hidrologia, vegetația naturală, tipul de sol sunt dispuse concentric și zonate în trepte de mărime sau de calitate în jurul acestui castel de ape, format de Carpații României. |
| s-8
| O lucrare hidrotehnică ingenioasă, funcționând fără greș de peste două secole, este conexiunea Timiș - Bega, realizată între 1758-1760, de către inginerul olandez Framaut, pentru regimul habsburgic. |
| s-9
| Astăzi pe acest grind, numit Caraorman, o pădure rară de stejari monumentali se luptă să supraviețuiască asaltului nisipurilor mobile, ce iau sub lumina soarelui o culoare strălucitoare alb-roz. |
| s-10
| Se știe că Banatul Severinului, datând de la începutul secolului al XIII-lea, a devenit feudă a Țării Românești începând cu Basarab I, domnind între 1322 și 1352. |
| s-11
| Uneori, o diaree ușoară poate persista timp de o săptămână, dar dacă fostul holeric respectă regimul alimentar potrivit și nu face eforturi excesive, el își va recăpăta sănătatea. |
| s-12
| Uneori, infecția căpăta o mare extindere și se prezenta sub forme deosebit de grave, pentru ca, foarte curând, contaminarea să se reducă simțitor și fără să mai afecteze localitățile apropiate. |
| s-13
| Relatările călătorilor europeni care, începând cu debarcarea din 1498 a lui Vasco da Gama pe coasta Malabarului, au cercetat Peninsula Indiană, par să confirme prezența statornică a holerei prin aceste ținuturi. |
| s-14
| după informații primite de la doctorul Exarhu rezultă că molima slăbise și la Vălenii de Munte și în împrejurimi, dar că mai bântuia încă la Ploiești, Bucov și alte localități din Muntenia. |
| s-15
| Este interesantă incursiunea de ordin istoric care se face în partea introductivă a Îndreptarului, unde se combăteau părerile greșite ale unor medici englezi ce contestau contagiozitatea și epidemicitatea holerei. |
| s-16
| Și mai era obiceiul, atât de nesuferit profesorilor, ca un elev să stea de planton în fața ușii, făcându-și de lucru, ca să vadă când vine respectivul și să-l anunțe. |
| s-17
| Metoda, fiind aplicată cu succes și recomandată de protomedicul Jozsef Ferentzi, a fost numaidecât însușită de autorități, care au dat dispoziții să fie difuzată pe calea unor broșuri destinate populației suferinde. |
| s-18
| Astfel știm că medicul primar al orașului Bârlad, Lazecico, a renunțat la indemnizația sa lunară specială de 300 de lei, ce i se acordase pentru îngrijirea bolnavilor de holeră din târg. |
| s-19
| În sfârșit, amintita gazetă făcea cunoscută experiența medicului englez Maxwell, din Haiderabad, în India, care a combătut holera cu un medicament preparat pe bază de 'natron-ațido-carbonic' 265. |
| s-20
| Așa cum, în cele mai multe cazuri, holera adevărată nu era decât continuarea holerinei, tot așa și holera asfictică se dezvolta de obicei în urma holerei adevărate, dar mai rar direct din diareea holerică. |
| s-21
| Dar nu pot nega că am salvat unii bolnavi, cari aproape erau în preajma morții, stropindu-i cu apă rece, făcându-le abluțiuni și împachetări reci, urmând metoda lui Caspar. |
| s-22
| Și, prinși în focul discuției, au uitat scopul pentru care ședeau în fața ușii, cu spatele la cancelarie, fără să mai privească în partea de unde trebuia să sosească profesorul. |
| s-23
| ' Pe când holera asfictică se dezvoltă, de obicei, ca urmare a unui stadiu anterior, și deci poate fi oarecum prevăzută, la cea spasmodică găsim tocmai contrariul. |
| s-24
| În ședința de la 26 august a societății s-a continuat analiza măsurilor antiepidemice care se impuneau și a fost desemnat colectivul care avea să redacteze un program de acțiune profilactică în întreaga țară. |
| s-25
| Director general al Serviciului Sanitar era, la ivirea holerei, Teofil Glück, care în 1864 îl înlocuise pe Carol Davila, aflat atunci în conflict cu prim-ministrul Mihail Kogălniceanu. |
| s-26
| În luna iunie, Consiliul medical superior a propus, iar guvernul a aprobat să se instaleze cordoane militare, ca mijloc de izolare, între zonele bântuite de holeră și cele rămase neinfectate. |
| s-27
| S-au înregistrat însă cazuri, când, pe motiv că nu posedă bilete de voie, medicii nu erau lăsați să pătrundă în mahala pentru a-i îngriji pe bolnavi. |
| s-28
| Și când știam că înșiși medicii noștri, în mare parte, și chiar Direcția sanitară erau foarte sceptici în privința rezultatului injecțiilor ce făceam în masă, era de admirat încrederea populației ' 557. |
| s-29
| Hergot, copilăros el însuși din fire, nu rezistă unei asemenea invitații și, cerând concursul Erminiei, trecu în odaia de-alături, unde se găsea un pian cu coadă. |
| s-30
| Instinctul de a porunci era la el incoercibil și pentru a și-l putea exercita ar fi suportat orice umilințe, răscumpărate însă cu dreptul de a patrona la rându-i. |
| s-31
| În vreme ce Ioanide nu citea nici un jurnal, respingând cotidianul, Butoiescu citea jurnale vechi, cu totul perimate, interesându-l epica pură a faptelor, indiferent de actualitatea lor. |
| s-32
| În cazul unei întorsături favorabile oamenilor noi, el se afla protejat, în celălalt caz n-avea nici o responsabilitate, Hangerliu era un om de lume ca și el, care nu se risca. |
| s-33
| Exemplul meu, sau falsa mea reputație, ajutată de accidente ca acela de acum, îmi diminuează autoritatea în ochii fetei mele și duce la dezorientări pe care le regret la Pica. |
| s-34
| Cântărind bine toate circumstanțele, rezultă că echipa n-a avut intenția expresă de a ucide pe Dan Bogdan, însă firește nici vreo grijă deosebită de a-i menaja viața. |
| s-35
| Întâmplarea aceasta ne-a mișcat mult și ne-a făcut să ne fie și mai drag decât până atunci bătrânul nostru dascăl de Limba română, care vădise un suflet ales. |
| s-36
| Mișcarea conta prin sugestii străine pe o astfel de întorsătură a evenimentelor, încât procesele politice ar fi fost zădărnicite sau stinse, și în curând cei filați ar fi răzbătut la putere. |
| s-37
| De multe ori m-am gândit că dinamismul nostru poate fi considerat ca având analogie cu acela al eroilor stendhalieni, care și ei cultivă vitalismul, în special Fabrice del Dongo. |
| s-38
| Întemeiat pe vaga doctrină a drepturilor omului, detestabilul pașoptism interzice orice atingere a individului numai pentru motivul că are aparență de om, fără a se întreba dacă aparține unei corporații tinere. |
| s-39
| Ceea ce se va întâmpla va fi uluitor, fața pământului se va schimba cu desăvârșire, și bietele noastre manuale de geografie și istorie vor trebui arse în mormane. |
| s-40
| Astfel, în timp ce în mediile populare pe care le frecventa Hangerliu oamenii se fereau de expresiile mai metaforice din snobism, în familia Hangerliu vulgaritatea era cultivată ca o petrecere de un risc delicios. |
| s-41
| Pe aceștia îi știa în dependență fatală și prin urmare nu făcea eforturi de a-i cultiva, afară de cazul când unul din ei era pe cale a fi chemat profesor. |
| s-42
| De fapt, ei dădeau recepții în memoria Pichii și contau pe surpriza la intrare și ieșire, când vitraliul, puternic luminat de lumina electrică, cădea în atenția musafirilor. |
| s-43
| În legenda meșterului Manole, creația, mănăstirea Curtea de Argeș, nimicește procreația, Manole fiind nevoit să-și sacrifice soția și copilul spre a împiedica dărâmarea zidului și a da viață edificiului. |
| s-44
| Felix era acum atât de devotat cauzei Otiliei, pe care o înțelegea, încât, intuind situația, plecă fără să murmure, având aerul că se duce la treburile lui. |
| s-45
| Și numai într-un singur caz forțele catolice nu vor fi împrăștiate când toți catolicii vor vota pe candidații Centrului, sacrificând pe cei ai partidului din care fac parte. |
| s-46
| Și popa, la iuțeală, poate că dorea și el să mai răsufle și nu găsea prilejul, își desfăcu șiretul din copci și-și scoase gheata, și ciorapul de la dreptul. |
| s-47
| Și dându-i patru jimble, rumene și frumoase, de-ți venea să le mănânci din ochi, îl bătu pe umăr și-i mai ură și poftă mare. |
| s-48
| Cum se brodi, nu știu, se vede spre și mai marele noroc al cinstiților mușterii, că hangiul avea treabă la grajduri, așa că trimise cu socoteala pe tejghetarul lui. |
| s-49
| ― Ah, zevzecule, mă apostrofă tata din nou, d-aia n-ai să faci nici o ispravă la 'Tinerime', că-ți umblă prin cap numai blestemății. |
| s-50
| Desigur că după aprecierile prea puțin favorabile ale tatii asupra subiectului ales de mine la concursul de Limba română de la 'Tinerime', era exclus să mă aștept la vreun rezultat frumos. |
| s-51
| Ca prin farmec mi s-a luminat mintea, mi-am întors gândul cu veacuri înapoi, în lumea patriarhală a satelor noastre, și am sărit cu două degete în sus. |
| s-52
| ' Ceasornicul, de o precizie matematică, își făcuse datoria, însă cântase atât de dulce și eu eram atât de obosit din ajun, încât nu auzisem nimic. |
| s-53
| Al doilea premiant, Ciurea Constantin, se impusese, în primul rând, prin aceea că era fiu de profesor universitar, carieră către care ne mărturisise că tinde și el. |
| s-54
| Cioc avea o ambiție foarte justificată și civilizată în același timp, 'să se joace fără să se strige și mai ales fără ca jucătorii să bată din palme, pentru a cere mingea'. |
| s-55
| iar figura finală i-am făcut-o tot eu, bazându-mă pe faptul că Simulescu repeta ca un papagal tot ce auzea, fără să mai cugete dacă e bine sau rău. |
| s-56
| În această primă oră de Germană, după vacanța de iarnă, toți erau convinși că ne vom distra 'gras' și că vom râde cu lacrimi la ora lui Fischer. |
| s-57
| Ora a treia, când subdirectorul trecu în inspecție să vadă dacă nu cumva vreunul din cei eliminați s-a întors l-a găsit pe Pârvu stând liniștit în bancă și citind. |
| s-58
| Pajiștile înverzite sunt smălțate cu violete și ghiocei, ce zâmbesc șăgalnic și parcă fac cu ochiul trecătorilor maturi sau copii, care de-abia se-abțin să nu-i culeagă. |
| s-59
| în zori, la fiecare pas, te întâmpină mirese de basm, încremenite de un vrăjitor poznaș ― buchete uriașe de zăpadă proaspătă îți dăruiesc miresme suave și de un farmec înfiorător de dulce. |
| s-60
| Până acum, Lazărul bătuse la fotbal toate echipele celelalte, și astăzi, după-amiază, la 3, avea meci cu Evanghelica, la Federație unde se jucau toate meciurile pe atunci. |
| s-61
| Echipa Evanghelicei era compusă mai mult din nemți, iar noi ne făcuserăm socoteala că, în afară de jocul măestrit al băieților noștri, trebuia să conteze foarte mult și 'galeria'. |
| s-62
| Programul fusese alcătuit din câteva inevitabile discursuri, așa-zise ocazionale, din recitări, coruri și orchestră, exerciții de gimnastică și un fragment dintr-o piesă de teatru. |
| s-63
| La 'aplicație', cum se numește în Pedagogie lucrarea pe care ți-o dă profesorul de făcut acasă, Radian ne-a spus să facem un rezumat al lecției. |
| s-64
| Grigore Niculescu, de Istorie și Ion Costescu, de Muzică ― toți adevărați stâlpi ai liceului, impresionante figuri, care au înscris o pagină de neuitat în cultura românească. |
| s-65
| Pe tablă era agățat un tablou care reprezenta un rac enorm, verde, printre pietre, vegetații de baltă, și înconjurat de peștișori de diferite mărimi și culori. |
| s-66
| te poți gândi chiar fără ajutorul tabloului să faci comparații din memorie, relative la pielea, cum spui dumneata, a racului și a celorlalte animale de apă care-l înconjoară. |
| s-67
| Totuși, Ducu Constantin, care nu se pregătise deloc, și-a pus în gând să se salveze cu ajutorul unei juxte lineare, adică o traducere cuvânt cu cuvânt a textului latin. |
| s-68
| Obosit de canotaj, băiatul trăsese barca sub o salcie pletoasă, ca să se odihnească la umbră și să-i vorbească fetei mai în tihnă, fără gâfâielile inerente sportului. |
| s-69
| Era dintr-o familie înstărită din provincie și fusese dat la internat, așa că nu ieșea în oraș decât duminica, și atunci numai dacă obținuse note bune în cursul săptămânii. |
| s-70
| Atila, reținut de o invitație neprevăzută la Ministerul Instrucțiunii Publice, în calitatea ce o mai avea de director al Internatului, nu mai putea merge cu noi în excursie. |
| s-71
| Acesta fusese tot timpul distant cu noi, grețos chiar, arătându-se foarte plin de el, deși până atunci nu avusese prilejul să-și dovedească în nici un chip știința. |
| s-72
| Băieții nu s-au lăsat de șotii nici de astă dată, și s-au apucat să schimbe pantofii pasagerilor, puși în fața ușii, spre a fi lustruiți a doua zi de dimineață. |
| s-73
| Toți băieții au fost gata într-un sfert de oră și am coborât pe scara de lemn, care acuma, ziua, parcă nu mai scârțâia atât de înfiorător ca azi-noapte. |
| s-74
| Desculți și flămânzi, bețivi și răi, trebuia să țipi la ei ca să te asculte, că și el avea o socoteală aici, lua leafă de la stat, păzea lucruri. |
| s-75
| Împodobise apoi lemnele vopsite cu hârtie colorată, tăiată pe margini cu foarfecele și atârnase la geam de două sfori sticle pline pe jumătate, să vadă curioșii ce fel de marfă vinde. |