| s-1
| Pungașii și curvele s-au cățărat pe unde-au putut, nedumeriți, dar speriați de glasul grozav al Stăpânului care poruncea. |
| s-2
| Când se măreau, așteptau lucrătorii în drum, să se înghesuie cu ei, râzând și spunând de ale lor. |
| s-3
| Popa își puse patrafirul, luă Evanghelia și ieși în curte să-l vadă pe băiat, care aștepta la poartă. |
| s-4
| A făcut ce-a făcut, s-a dat în vorbă cu un gardian, i-a promis bani și trupul ei, numai să-i scape pe hoți. |
| s-5
| Gardianul i-a făcut pierduți pe sălile tribunalului, când a fost să-i judece pentru toate câte săvârșiseră. |
| s-6
| Textele, cu unele mici excepții ținând de limba scriitorului, respectă normele ortografice în vigoare. |
| s-7
| Privind mai târziu lucrurile retrospectiv, Ion Barbu are să se judece cu severitate, din punctul de vedere al matematicianului trădat. |
| s-8
| Renunță la orele de la liecu, mulțumindu-se să rămână cu postul de asistent la facultate. |
| s-9
| Cu acest prilej, profită să se deplaseze și în alte orașe din Germania și să viziteze Olanda. |
| s-10
| Domnește pe calul de șah, La Moscova verde de-o mie De turle, ars idol opac. |
| s-11
| Porni, în melc de abur, pe când dezgrădinată Se lămurea din noapte o inimă de foc. |
| s-12
| Din literatura universală, firește prefer pe Edgar Poe, Samuel Coleridge, Rimbaud, Mallarmé, Mauréas și Rilke. |
| s-13
| Fiecare voia, vorbă să fie, să plătească pentru toți, și nu ajungeau la nici o înțelegere. |
| s-14
| O poezie cu obiect creează necesar o Fizică sau o Retorică (același lucru) forme închegate față de viața spiritului. |
| s-15
| Dumneata m-ai învățat să prețuiesc poezia domnului Bucuța încă de pe vremea când publica versuri. |
| s-16
| Ai luat seama, în Cetatea de Argint tratează cu elemente de basm românesc tema celui de-al doilea Faust, într-o formă ritmică proprie domniei-sale. |
| s-17
| E adevărat că o netăgăduită durere se mărturisește în versurile lui și admirăm în ele un simț rar al desenului. |