Dependency Tree

Universal Dependencies - Romanian - RRT

LanguageRomanian
ProjectRRT
Corpus Parttrain

Select a sentence

Showing 1 - 100 of 243 • previousnext

s-1 Din nou s-au confundat toate noțiunile, s-au amestecat toate planurile, toate tehnicile, și așa atât de șubred lămurite în capetele intelectualilor români.
s-2 Un al doilea Maiorescu e dureros de necesar.
s-3 Cea de-a treia clasă de calcuri lexicale de semnificat sunt cele rezultate prin substituția radicalului lexemuiui grecesc model printr-un radical românesc diferit ca valoare designarivă.
s-4 În cursul acestor investigații am pornit de la ideea o sintaxă a textului ar trebui ofere posibilitatea de a distinge după criterii strict formale între texte și non-texte într-o limbă dată.
s-5 O astfel de gramatică ar trebui cuprindă reguli de formare a textului din propozițiile generate de o gramatică a propoziției.
s-6 Dacă elementul k este un conector textual și a, b sunt propoziții, atunci akb este un text.
s-7 Mi-ai revărsat în inimă fiorul Câmpiilor desțelenite-n marte.
s-8 Lui Ion nu-i plac merele.
s-9 În zăpada proaspătă, vedeam urme multe de cai.
s-10 Cu cât apropiam, inima îmi bătea mai tare.
s-11 Simțeam o bucurie, o teamă ascunsă.
s-12 Câteva săptămâni în urmă, ca un fel de glumă a soartei, fu ales episcop bunul și leneșul călugăr Timotei, care nu se gândise niciodată la episcopie.
s-13 Isabel se mândrește cu prietenia mea, pentru ea e o școlăriță, iar eu sunt un doctor.
s-14 De când am luat obiceiul vorbesc cu ea în fiecare seară, după cină, gesturile îi sunt mai cumpănite și cu evidente eforturi de a părea mature.
s-15 Bunul-simț o ajută.
s-16 Nu întreabă și nu vorbește decât atunci când trebuie.
s-17 Puțin câte puțin, familiaritatea a ajuns capriciu la Isabel.
s-18 M-ai dus în fața zărilor deschise Și soarelui i-am îndurat arsura.
s-19 Fălcile mi se înfundaseră adânc, albul ochilor se îngălbenise și negrul era turbure și stins, părul cădea în dezordine.
s-20 Eu credeam sunt răutăcioase duhuri efemere care-și râdeau de durerea mea.
s-21 Altă dată pomeneam uitam ore întregi în oglindă și strâmbam la mine singur.
s-22 Metalica, vibrânda a clopotelor jale Vuiește în cadență și sună întristat.
s-23 În noi totul e spoială, totu-i lustru fără bază.
s-24 La jugu-i el silește pe cei ce l-au urât.
s-25 Turnuri ca facle negre trăsnesc arzând în vânt.
s-26 Răcnete, vuiet de-arme pătrund marea cea caldă.
s-27 De treci codri de aramă, de departe vezi albind Și-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint.
s-28 Acolo, lângă izvoară, iarba pare de omăt.
s-29 În sufletu-mi buchetele de vise Au înflorit când înflorea răsura.
s-30 Dar ce sgomot se aude?
s-31 Iar mireasa viorică i-aștepta-ndărătul ușii.
s-32 Neamuri mii îi cresc sub poale, Toate înflorind din mila Codrului, Măriei Sale.
s-33 Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri, Redeșteptând în față trecutele nimicuri.
s-34 O, mamă, dulce mamă, din negură de vremi Pe freamătul de frunze la tine tu chemi.
s-35 Iar colo bătrânul dascăl cu-a lui haină roasă-n coate, Într-un calcul fără capăt tot socoate și socoate.
s-36 Formarea cuvintelor este un mijloc de îmbogățire a vocabularului pornind de la cuvinte existente în limbă.
s-37 Prepoziția slavă ot este frecvent folosită în componența numelor oficiale de localități din Țara Românească de la începutul până pe la mijlocul secolului al XIX-lea.
s-38 Când eram nefer la spătărie, am văzut pe căpitanul lor venind la spătarul.
s-39 Și ce căta la spătarul un căpitan de hoți?
s-40 Eu te aștept.
s-41 Satârgi-bașa scoase un fluieraș de pământ de la cingătoare și, puindu-l în gură, făcu iasă dintr-însul câteva sunete ascuțite.
s-42 Nu trecu mult și suita călătorilor fu încongiurată de vreo câțiva flăcăi scurți de stat, vânoși și înarmați până în dinți.
s-43 Vlad Boroboață sta cufundat în niște cugetări sinistre, pe care le întrerupea câteodată cu un surâs amarnic.
s-44 Șefilor de familii li se zice cneji.
s-45 Acest termen apare întâia oară la bulgari prin sec.
s-46 Aceste vicisitudini ale nobilimii teritoriale au avut o adâncă înrâurire asupra forțelor militare ale statului.
s-47 Tot pentru a menține o forță armată, s-au acordat privilegii fiscale și colonilor de pe unele moșii domnești, care au format astfel în amândouă principatele, breasla militară și fiscală zisă a călărașilor.
s-48 Lasă-ți darul tău înaintea altarului și plecând împacă-te mai întâi cu fratele tău, și apoi venind te vei ruga netulburat.
s-49 Cei ce își îngrămădesc supărări și pomeniri de rău, sunt asemenea celor ce scot apă și o toarnă într-un vas fără fund.
s-50 Dacă ești răbdător, pururea te vei ruga cu bucurie.
s-51 Și vântul bate.
s-52 Ți se vor întâmpla astfel de lucruri, încât ți se pară ai dreptate te folosești de mânie.
s-53 Dar nu este nicio mânie dreaptă împotriva aproapelui.
s-54 Raportul recesiv are un aspect original în ce privește valoarea celor doi termeni.
s-55 În genere factorul secundar, recesiv utilizează factorul primar, dominant, se ridică pe umerii lui și de aceea unii se înșeală asupra rolului său.
s-56 Nouă femei fac această păpușă, și se face numai una.
s-57 Într-o marți seara se adună mai multe muieri laolaltă și torc.
s-58 Se duce la fiecare buruiană și face 9 mătănii și pune sare, mămăligă și vin.
s-59 Le aduce apoi cu o ulcică roșie acasă, ia apă neîncepută și o pune la foc înăbușit.
s-60 Se bea înainte de răsăritul soarelui.
s-61 Un soare ca un ochi de bou Lungește umbrele-n cerdac.
s-62 Ei de-ar veni, Oi dalbe-or porni.
s-63 S-or lua la vale, Prin flori de-ale tale.
s-64 Flori or rămânea, Ciobăneii le-or strânge, La ghiveci le-or pune.
s-65 Ciobanii au surori.
s-66 La cap le-or purta, În seara de Ajun, Ziua de Crăciun și de Bobotează.
s-67 Sufixul - anie a pătruns în română prin cuvinte împrumutate din slavă, pe cale savant.
s-68 Mergem Lunea la oraș venim Joi mintenaș.
s-69 De la Abrud peste Dealul-Mare e orășelul românesc Zlatna cu vreo 3000 de locuitori, situate pe țărmul râului Ampoi.
s-70 Lângă Zlatna, unde e sediul căpitanului minelor, și unde se găsește în mari cantități argint viu, se întinde Câmpul lui Traian.
s-71 Vedem lumea, ea ne pătrunde și ne modifică, o reproducem înlăuntrul nostru.
s-72 Liniștea-i acum deplină Și-a-nnoptat.
s-73 Un nour roșu ca un mac Se moaie-n balta din apus.
s-74 Nu numai noi ne proiectăm în lume, umanizându-i aspectul văzut, ci și invers.
s-75 Corolarul acestei reproduceri empatice, procesul estetic constă, în al doilea rând, din considerarea structurilor văzute, a configurațiilor spațiale, obiectuale, ca tot atâtea procese psihice posibile.
s-76 Câtă bucurie în a descoperi, acoperit în moarte de gluga orașului, zi cu zi, paradisul pierdut.
s-77 Dacă a fi poet înseamnă a crede în minciuna poeziei, poezia mea de astăzi e mai prejos ca leac decât alifiile băbești.
s-78 Mi-i silă câteodată din mei și din porumb bat monedă falsă pentru copii de struți.
s-79 Poate cheamă-oceane ca piane de-ntuneric.
s-80 Poate-n ficatul lumii izvoarele sunt reci și sunt piei de femeie uitate în Americi, în mâini cu jurăminte, ca ramuri, pentru veci.
s-81 Când Gaittany aminti lui Ioanide a doua zi urmau se-ntâlnească la cinci, la ceaiul oferit de Saferian Manigomian, Ioanide protestă cu o vehemență crescândă.
s-82 Individul avea prea mare respect de vegetal și lăsa scaietele crească în crăpături de trotuar.
s-83 Totdeauna spusese arhitectura trebuie se purifice de orice natură vie.
s-84 Și-n șuier fâlfâit pe sus Un stol de păsări trece drept înspre păduri.
s-85 Intrarea cu coloane de tencuială îi făcea rău.
s-86 O firmă premiată la vreo expoziție poate purta și medaliile pe plic.
s-87 Unele plicuri, pe lângă firma comerciantului, mai poartă încă și formula adresei la care se expediază scrisoarea.
s-88 La adăpostul nucilor bătrâni, la umbra sălciilor sau sub straja plopilor, la poalele munților sau pe malul apelor fugare, cu cruci la răspântia drumurilor, și cu fântâni ale căror cumpene stau strâmbe, împinse de vânt, ca niște semne ale unei religii uitate, satele noastre sunt o discretă lecție de armonie.
s-89 Templul reprezintă toată sforțarea grecească de a tinde spre dumnezeire.
s-90 Această umanizare a zeilor și divinizare a oamenilor dădea vieții ateniene o demnitate și o mândrie la care cele mai mărețe împărății nu mai trebuiau ajungă.
s-91 Asta nu se poate!
s-92 Subdirectorul e un om distins și manierat.
s-93 Mi-a declarat, într-o împrejurare solemnă, la cinematograf, are gânduri serioase cu mine.
s-94 Sparge ceașca, tanti, -i mincinoasă!
s-95 Valter s-a purtat ca un porc, cu el m-am certat.
s-96 La circ, în Târgul Moșilor, Pe gheața unui răcitor, Trăia voios și zâmbitor Un pinguin din Labrador.
s-97 Sunt foarte trist!
s-98 Îmi place viața de corist.
s-99 Dar ce fac?
s-100 Mi-e dor, mi-e dor De frații mei din Labrador.

Text viewDownload CoNNL-U