| s-101
| Psihoterapia comportamentală a luat naștere din orientarea behavioristă și pavlovistă, prin aplicarea graduală a principiilor desensibilizării, aversiunii corectoare și a condiționării operante față de stimulii anxiogeni sau pulsiunile nocive. |
| s-102
| Aceasta are ca principiu faptul că pacientul trebuie obișnuit să-și controleze și să-și suprime stările emotive prin descărcarea lor de semnificație, intervenind întotdeauna tactul și caracterul individual al medicului. |
| s-103
| Bolnavul trebuie educat în continuare să facă tot mai multe acțiuni posibile atunci când ele pot fi îndeplinite fără apariția de accidente sau să-și cupeze pornirile nocive prin condiționare negativă. |
| s-104
| Tehnicile de autocontrol, autodirijare, autorelaxare merită o atenție aparte, realizând un sistem de învățare, dirijare, de comandă și de reglare a funcțiilor vegetative neuromusculare și chiar a funcțiilor sistemului nervos vegetativ cu scopul de a obține unele performanțe gen yoga etc. |
| s-105
| Învățarea și controlarea voluntară a unei funcții din organism este determinată de existența și calitatea controlului perceptiv asupra ei, ceea ce presupune că închiderea buclei prin feedback, centru, comandă, periferie, funcție efectoare, efect și percepția efectului înapoi spre centru este bucla obligatorie a oricărei funcții conștientizate. |
| s-106
| Instrumentalizarea percepției prin electronică a dus la posibilitatea controlării funcției unor organe sau sisteme la început de către medic, iar cu timpul chiar de către pacient însuși. |
| s-107
| Cel mai spectaculos rezultat a fost obținut la pacienții cu epilepsie, prin inhibarea focarului, stăpânirea sa și posibilitatea de suprimare voluntară a apariției crizelor epileptice, ceea ce înseamnă deschiderea unei noi perspective în toată terapia recuperatorie a acestor pacienți, încât, pe lângă tratamentul medicamentos specific anticomițial, care nu se suprimă, sau se poate să fie redus ca dozaj, să existe posibilitatea de reinserție socio-profesională a lor. |
| s-108
| O terapie informațională aparte o reprezintă meloterapia, care, prin mesajul simbolurilor sonore, induce trăiri afective și adesea și relaxarea bolnavului. |
| s-109
| Modelul sonor se interferează cu pattern-urile sonore ale vocii umane ce corespund unor anumite stări afective, presupunându-se că, printr-un mecanism de feedback, se autogenerează stările afective corespondente modelului sonor. |
| s-110
| Acestea sunt concluziile unui studiu efectuat asupra fondului sonor al vorbirii atât în vorbirea curentă, vorbirea din patologia psihiatrică, vorbirea din cadrul unor procedee psihoterapeutice, precum și analiza fondului sonor specific unei melodii. |
| s-111
| Ergoterapia și terapiile de grup în general sunt o variantă de psihoterapie integratoare în universul specific uman, ce apelează la relațiile interumane de grup prin intermediul comunicării și activității într-un grup, într-un sistem bine definit și orientat scopului terapeutic, însuși pacientul fiind obligat să participe la activitatea grupului și să comunice. |
| s-112
| Influența geomagnetică asupra stărilor psihice constituie un subiect vast de cercetare, în care au fost găsite corelații între perioade statistice de exacerbare a unor afecțiuni psihice cu perioade de accentuare ale unor perturbări geomagnetice. |
| s-113
| Efectul câmpurilor electromagnetice este utilizat în cadrul magneto-diafluxului în scop sedativ sau de relaxare, dar anumite frecvențe pot determina un efect excitant, stimulativ. |
| s-114
| Climatoterapia, talazoterapia, dușurile calde sedative sunt tot atâtea mijloace de influențare a stării psihice a subiecților. |
| s-115
| Rămâne iluzorie speranța explicării fenomenelor psihice prin dimensiunea energetică izolată, chiar dacă neurofiziologia și psihofiziologia încearcă să stabilească niște corelații plurifactoriale, dar specifice domeniului de analiză al energiilor: |