| s-201
| Iar simțământul patriotic alunecă uneori, din păcate, în xenofobie. |
| s-202
| A susținut întotdeauna, în ortografie, principiul fonetic, combătând excesele și derapajele latiniste, italieniste, puriste. |
| s-203
| Regalitatea literară a lui A. se întemeiază îndeosebi pe faima de poet. |
| s-204
| El însuși se socotea, de altfel, un bard al națiunii. |
| s-205
| O dragoste tihnită, ocolită de neliniști și suferințe, la care natura întreagă este chemată să ia parte. |
| s-206
| Un imn e înălțat îndeletnicirilor agreste, săvârșite de țărani radioși. |
| s-207
| Constatând penuria de piese originale, el își pune în gând să creeze anume un repertoriu românesc. |
| s-208
| Decăderea boierimii și ridicarea burgheziei constituie un proces sugerat în Ginerele lui Hagi Petcu. |
| s-209
| Volumul se deschide cu expunerea conținutului documentelor care legiferează funcționarea forumului academic (decrete, statute, hotărâri). |
| s-210
| foiletoanele sunt, așa cum se obișnuia, preluate din ziarele franceze. |
| s-211
| De prin 1878–1879, se petrece cu A. o metamorfoză. |
| s-212
| Pentru a explica relegarea poetului latin la Tomis, dramaturgul alege o versiune romanțioasă. |
| s-213
| Fondul narațiunilor lui A. este, așadar, autobiografic, narațiunile îmbrăcând de-a dreptul forma relatării de călătorie. |
| s-214
| Prin 1862–1863, intenționa să-și înmănuncheze amintirile de călătorie într-un volum – Istoria călătoriilor mele. |
| s-215
| Literatura română modernă nu e de conceput în afara prezenței sale carismatice. |
| s-216
| Demisionat după lovitura de stat din februarie 1866, rămâne la Paris, unde își întemeiase o familie. |
| s-217
| Eroul însuși povestește întâmplările, făcând o apologie a „dorului”, în sensul romanticului Sehnsucht autohtonizat. |
| s-218
| Provine dintr-o familie de profesori (tatăl preda istoria, iar mama limba și literatura română). |
| s-219
| Între 1967 și 1982 (când se pensionează) este cercetător la Institutul de Cercetări Pedagogice din București. |
| s-220
| se încheie astfel scurta etapă „turbulentă” a lui A. în viața literară. |
| s-221
| Uneori poziția față de un scriitor diferă de la un număr la altul, în funcție de părerile celui ce scrie articolul. |
| s-222
| ” Crima pusă la cale de personajul care decide în joacă soarta semenilor lui este una generatoare de haos. |
| s-223
| Autorul este la curent cu toate tehnicile utilizate de romancierii moderni, de la Joyce la Robbe-Grillet. |
| s-224
| Procedeele folosite împiedică sensul să se precizeze, îl fac să fie la rândul lui deviat și amestecat. |
| s-225
| La moartea Regelui Munților, „durerea cuprindea cerul ”, amplificând printr-o metonimie uriașă semnificația unui destin. |
| s-226
| De la profesorul bănățean Eftimie Murgu își însușește primele elemente de filosofie. |
| s-227
| Vremea a vrut să selecteze și să păstreze însă chipul cărturarului îndrăgostit de frumusețea lumii antice. |
| s-228
| În urma Dictatului de la Viena, familia Balotă este obligată să părăsească Clujul. |
| s-229
| Întocmai ca Ioan Barac, poetul poate fi considerat un precursor al scrisului artistic de la noi. |
| s-230
| În 1925 A. debutează cu versuri în revista „Cultura poporului ” (Cluj). |
| s-231
| Deși își dă pe față alegerea și își revelează codul, el nu montează o campanie de explicitare. |
| s-232
| „În tinerețe, am aruncat discuției cuvântul de lirism absolut. |
| s-233
| Încă din 1904, B. exersează câteva localizări „din italienește ”, autorii nefiind menționați. |
| s-234
| Eroii, trasați în tușe avântate, aspiră spre perfecțiune, au de multe ori calități excepționale. |
| s-235
| B. este și autorul unora dintre primele meditații poetice din literatura română, influențate de preromantism. |
| s-236
| predomină succesiunea imagistică particulară doinei, precum în Călugărița, Dudia sau Picuraru cătră vruta lui. |
| s-237
| Îmbrăcată în haina vodevilului, satira este îndreptată împotriva micii boierimi și a parveniților. |
| s-238
| Îndrăgostit de soția prietenului său, Filimon contribuie la moartea acestuia. |
| s-239
| Neliniștea se revelează a fi însăși forța modelatoare a umanității din om. |
| s-240
| În ianuarie 1879, o cronică dramatică nesemnată ataca spectacolul de la Teatrul Național cu O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale. |
| s-241
| Debutează editorial în 1930 cu romanul Piatra neagră, ce purta o scurtă recomandare semnată de Liviu Rebreanu. |
| s-242
| Revendicându-se din estetica hegeliană, cartea lui B. nu i se subordonează întru totul. |
| s-243
| Tensiunile declanșate de incongruențele eu – lume se atenuează, înlocuite fiind cu o stare de halucinație lucidă. |
| s-244
| În dosarele poliției geneveze era notat ca „dangereux ”. |
| s-245
| Mobilizat pe loc din cauza sănătății precare, îl ajută pe N. Iorga să scoată la Iași „Neamul românesc ”. |
| s-246
| B., al cărui tată era profesor, urmează gimnaziul și două-trei clase liceale, înainte de a fi mobilizat. |
| s-247
| doar răsfățatului Ionel Teodoreanu îi reproșează „imagismul prețios ”. |
| s-248
| Cartea a impresionat, probabil, (și) prin aspectul ei de „roman polițist ” perfect construit. |
| s-249
| Predomină însă originalitatea, imediat sesizabilă la parcurgerea oricărui poem. |
| s-250
| Ambele texte elogiau mintea excepțional dotată a principelui moldovean, cunoștințele lui întinse. |
| s-251
| / Suferea de frigul cel mai cumplit, / boală socială – refuz organic / de adaptare la frigul lumii. |
| s-252
| În 1854 se află la Londra, apoi iarăși în capitala Franței, dar, murindu-i părintele, trebuie să se întoarcă în țară. |
| s-253
| În același interval, A. a elaborat și o metodologie a culegerii și transcrierii, adecvată relevării specificului genului și stilului cântecelor epice versificate. |
| s-254
| Printr-un sistem ingenios, A. evidențiază o serie de caracteristici intime ale cântecului bătrânesc, care se manifestă în timpul executării acestuia de către performer. |
| s-255
| Se observă efortul de lărgire a interesului științific, îndreptat acum și asupra metodologiei comparatiste și o atenuare a etnocentrismului cultural. |
| s-256
| Centrul de greutate al preocupărilor academice se mută pe evenimente ocazionale, pe fondul unei priviri orientate nesmintit spre Răsărit. |
| s-257
| În Cuvânt înainte, Al. Graur dezvăluie preocupările care intră în profilul Secției în seria reluată „după o foarte lungă întrerupere ”. |
| s-258
| Sunt inserate pagini de proză, portrete și dialoguri literare de I. Peltz și două poeme de Al. Macedonski, Rondelul ctitorilor și Rondelul cascadelor. |
| s-259
| Comentatorii poeziei românești se interesează de autori și de teme majore, începând cu Eminescu (Pavel Țugui și C. D. Papastate). |
| s-260
| Dramaturgia, care ocupă un loc mult mai modest în preocupările cercetătorilor, nu scapă totuși atenției Sinei Dănciulescu-Leonte, Corneliei Cârstea și Rodicăi Iordache. |
| s-261
| Nu sunt uitate literaturile clasice, cu precădere cea latină, și lirica unor popoare romanice (Romeo Magherescu). |
| s-262
| În al doilea rând, pentru că poezia unui poet-călugăr nu poate fi înțeleasă fără o cultură și o trăire religioasă profundă. |
| s-263
| Deși ales în Divanul ad-hoc al Moldovei, nu-și exercită, fiind suferind, mandatul de deputat al Bacăului. |
| s-264
| Versurile lui A. din Poezii postume, eliberate de povara unui modernism căutat, izbutesc mai mult să dea expresie dramei personale. |
| s-265
| Proza, tratând liric teme ca dezrădăcinarea ori viața „otrepelor sociale ”, a „oropsiților ”, e vădit anacronică. |
| s-266
| De asemenea, instituția academică orientează și coordonează activitatea a 15 comitete naționale, 58 de comisii și șase colective de lucru. |
| s-267
| Remarcat de societatea culturală „Transilvania ”, primește o bursă și pleacă, în anul 1871, la Torino, pentru a studia medicina. |
| s-268
| Varietatea priveliștilor și bogăția muzeelor îl atrag și-l entuziasmează pretutindeni, la Roma, la Florența, Paris, Bruxelles. |
| s-269
| Atmosfera unei aglomerări umane, trăsăturile caracteristice ale marilor orașe sau ale rusticelor localități italiene sunt sesizate și schițate cu un deosebit simț al veridicului. |
| s-270
| Lexicul este încărcat de provincialisme, stilul nu e nici pe departe format, fiind serios afectat de febrilitatea cu care au fost scrise însemnările. |
| s-271
| Crezul artistic capătă o nuanță mesianică, poeților atribuindu-li-se cea mai nobilă menire (Biserica versului, Poeților). |
| s-272
| Rezultatele cercetărilor se regăsesc în cele peste 90 de reviste (dintre care peste 40 editate în limbi străine) ale institutelor academice. |
| s-273
| Ca poetă, A. este dificil de alăturat unei grupări sau unei generații, mai apropiată fiind de poezia anilor ’ 70. |
| s-274
| Conturând mai decis personajele decât în trecut, B. reia o temă tradițională a prozei românești, aceea a venirii de la sat la oraș. |
| s-275
| Meditațiile pe marginea faptelor sunt legate de constatarea decăderii puterii de apărare a Țărilor Române, decădere atribuită corupției și lipsei de patriotism a boierilor. |
| s-276
| Astfel, în numărul 35 / 1934, este publicată o fișă biografică Céline, alături de câteva impresii despre „o carte dantescă ”, Voyage au bout de la nuit. |
| s-277
| ” Odată cu Tobit, se inaugurează așa-numitul ciclu biblic, continuat cu Sara, care nu face decât să reia și să complice – cam forțat – formula. |
| s-278
| Așteptam cu nerăbdare venirea moșneagului care locuia răzășește în vecinătatea mea, cu toată neatârnarea unui mic potentat. |
| s-279
| În sfârșit, după puține minute, se deschise ușa și bătrânul intră. |
| s-280
| Această observație rămâne adevărată și în matematici. |
| s-281
| Să considerăm, de exemplu, un obiect matematic geometric, fie un triunghi. |
| s-282
| Este acesta un obiect dat, o entitate determinată, și în caz afirmativ, ce înseamnă existența lui? |
| s-283
| Iată astă-seară mă regăsești în duh, în claritatea și curajul duhului. |
| s-284
| Simt că te iubesc puternic, că ești prezent, că nu ți-e rușine de mine. |
| s-285
| Era buimăcit de neorânduiala atâtor zdruncinări prin care trecuse. |
| s-286
| Nicăieri poate nu l-ar fi copleșit atâta durere, ca-n orașul visurilor lui îndepărtate. |
| s-287
| Urcă greoaie scara tramvaiului. |
| s-288
| Își scoate monezile pregătite din buzunar și-și face drum până la scaunele din față, printre trupurile înghesuite. |
| s-289
| Câteva ciori croncăne așezate pe statuia verzuie a femeii ăleia despuiate. |
| s-290
| Lăiță îi cântă marșul pe care Ungurean tânărul cerca mai pe urmă să-l fluiere. |
| s-291
| Tânărul bătu în palme cu însuflețire. |
| s-292
| S-a stabilit că merii care au vârfurile uscate suferă din lipsă de cupru. |
| s-293
| Sunt unii pomi care în lipsa cuprului nu mai cresc și rămân piperniciți. |
| s-294
| Frunzele acestor pomi au pete cafenii. |
| s-295
| Cultura ierburilor graminee pe solurile deficitare în cupru părea cu neputință. |
| s-296
| Se dezvolta numai o iarbă inferioară, spontană. |
| s-297
| Mai slăbește-mă cu socotelele. |
| s-298
| De-abia am venit. |
| s-299
| Lasă-mă, rogu-te, să răsuflu. |
| s-300
| Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvântat. |