| s-1
| A doua zi, fata nu apăru la cantină decât atunci când el ieșea și când deja sunase semnalul. |
| s-2
| Probabil că fusese mutată în seria următoare. |
| s-3
| Trecură unul pe lângă celălalt fără să-și arunce nici măcar o privire. |
| s-4
| În ziua următoare, venise la ora obișnuită, dar stătea la masă cu alte trei fete, chiar sub unul din tele-ecrane. |
| s-5
| Pe urmă veniră trei zile cumplite, când nu apăru deloc. |
| s-6
| Toată mintea și tot trupul lui parcă erau cuprinse de o sensibilitate insuportabilă, ca o transparență, așa încât orice mișcare, orice sunet, orice atingere, orice cuvânt pe care trebuia să-l spună sau să-l asculte, totul i se părea dureros ca o agonie. |
| s-7
| Nici în somn nu-l mai părăsea complet imaginea ei. |
| s-8
| În cele trei zile nici nu mai puse mâna pe jurnal. |
| s-9
| Singura ușurare pe care o putea găsi stătea în munca lui, în care se putea uneori pierde și câte zece minute în șir. |
| s-10
| Nu avea absolut nici un indiciu de ce i s-ar fi putut întâmpla fetei. |
| s-11
| Se dusese înapoi în boxa lui fără să se mai uite la O'Brien. |
| s-12
| Nu avea cum face vreo anchetă. |
| s-13
| Se putea foarte bine ori să fi fost vaporizată, ori să se fi sinucis, ori chiar să fi fost transferată la celălalt capăt al Oceaniei; varianta cea mai rea și cea mai probabilă din toate era că se răzgândise și se hotărâse să-l evite. |
| s-14
| În ziua următoare apăru din nou. |
| s-15
| Își scosese eșarfa care-i susținea brațul și-și pusese o banderolă cu leucoplast în jurul încheieturii. |
| s-16
| În clipa când o revăzu, se simți atât de ușurat încât nu se putu opri să n-o privească drept în față mai multe secunde. |
| s-17
| După încă o zi, mai avea un pas și ar fi reușit să vorbească cu ea. |
| s-18
| Când intră în cantină, ea stătea la o masă departe de perete și era singură. |
| s-19
| Era încă devreme și sala nu se umpluse. |