Universal Dependencies - Romanian - RRT

s-139

train-7630

La 2 mai 1910 se înființează grupare polisportiva „Tenis Club Roman ” (TCR).

s-140

train-7631

Culorile noului club erau alb și verde, iar numărul membrilor se apropia de 350.

s-141

train-7632

Jocul de rugby avea să apară în cadrul acestui club peste doi-trei ani, printre promotorii acestei discipline numărându-se Grigore Caracostea și Mircea Iconomu.

s-142

train-7633

Jocul de baschet se răspândește în Europa la începutul secolului al XX-lea, fiind prezentat demonstrativ la Jocurile Olimpice din 1904, de la St.Louis.

s-143

train-7634

În 1932 se constituie Federația Internațională de Baschet Amator (FIBA).

s-144

train-7635

România s-a aflat printre cele 8 țări membre fondatoare ale forului mondial alături de Anglia, Argentina, Cehoslovacia, Grecia, Italia, Lituania, Elvetia și Portugalia.

s-145

train-7636

Din 1935 se dispută campionatele europene (la care a participat și o echipă din această țară).

s-146

train-7637

În România, primele demonstrații de baschet au fost efectuate în 1920.

s-147

train-7638

Până în 1923, baschetul se practica în special în liceele din capitală, organizându-se sporadic competiții interșcolare.

s-148

train-7639

Federația Română de Baschet și Volei ia ființă în 1931.

s-149

train-7640

Dintre performanțele României pe plan internațional menționăm clasarea de 3 ori pe locul IV la campionatele feminine europene (1964, 1966, 1968) și de 2 ori pe locul V la cele masculine (1957, 1967).

s-150

train-7641

În 1981, la Campionatele Mondiale Universitare echipa de fete a României s-a clasat pe locul III, cucerind medalia de bronz, iar echipa masculină a ocupat locul IV.

s-151

train-7642

Cu Ion țiriac și Ilie Năstase (ultimul fiind câștigătorul marelui premiu FILT în 1972 și 1973) România a fost de trei ori finalistă în Cupa Davis, fără însă a o câștiga vreodată.

s-152

train-7643

În România, scrima este rezultatul împletirii mânuirii armelor și activităților militare organizate cu influența străină pătrunsă prin intermediul războaielor și schimburilor economice și culturale, fiecare epoca aducându-și contribuția la scrima sportivă de astăzi.

s-153

train-7644

Prima participare românească la un concurs intenațional de scrimă are loc în 1910, în Franța, Mihai Savu ocupând locul I.

s-154

train-7645

În 1911, la Paris, românul Dinu Cesianu cucerește primul loc la un concurs internațional de spadă.

s-155

train-7646

FSR recunoște oficial Federația Română de Scrimă în 1932.

s-156

train-7647

În timpul vacanțelor, aceștia promovau atletismul organizând competiții de alergări, sărituri și aruncări.

s-157

train-7648

Primele Campionate Naționale ale României sunt organizate în 1914, la 16 probe, și se adresează doar bărbaților.

s-158

train-7649

Un an mai târziu, în 1915, se inaugurează la București primul teren de atletism, pe locul care devine ulterior Stadionul Tineretului.

s-159

train-7650

Primul concurs organizat de atletism are loc în 1882 la București, cu participarea elevilor de la liceele Sf Sava și Matei Basarab.

s-160

train-7651

La atletism, Gabriela Szabó a fost, de asemenea, de trei ori campioană mondială.

s-161

train-7652

Trebuie menționat aici că iazygii și alanii erau două ramuri din cele trei ale sarmaților, a treia fiind roxolanii.

s-162

train-7653

O inscripție astăzi pierdută pe o bornă kilometrică romană descoperită în apropiere de Osijek, Croația în secolul al XVIII-lea menționează existența unui Jassiorum municipium.

s-163

train-7654

Numele maghiar al orașului (Jászvásár) înseamnă mot -a - mot „Piața (Târgul) jassilor „; numele vechi românesc, Târgul Ieșilor (și forma alternativă Iașii), ar putea avea aceeași semnificație.

s-164

train-7655

Putem presupune că la origini numele avea o semnificație razboinică pornind de la faptul că „ijász „în limba maghiară înseamnă „arcaș „în timp ce „yash „în limbile sanskrită și hindi, care au origine comună cu limba sarmaților, înseamnă „faimă „.

s-165

train-7656

Orașul Iași a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun.

s-166

train-7657

Totuși, deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană costruită în 1395), se crede că orașul este mult mai vechi, cel puțin cu câteva decenii, de această dată.

s-167

train-7658

În 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava.

s-168

train-7659

În 1640, Vasile Lupu a înființat aici prima școală în limba română și o tipografie în biserica Trei Ierarhi.

s-169

train-7660

În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iași.

s-170

train-7661

Orașul a fost incendiat de tătari în 1513, de otomani în 1538, și de ruși în 1686.

s-171

train-7662

În 1734, a fost afectat de o epidemie.

s-172

train-7663

Prin Pacea de la Iași, cel de-al șaselea război ruso-turc a luat sfârșit în 1792.

s-173

train-7664

În 1822, turcii au luat cu asalt orașul, pentru a potoli revoluționarii greci ai Eteriei, conduși de Alexandru Ipsilanti.

s-174

train-7665

Între 1565 și 1859, orașul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 și 1862, atât Iași cât și București au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei.

s-175

train-7666

În 1862, când uniunea celor două principate a devenit deplină, sub numele de România, capitala țării a fost stabilită la București.

s-176

train-7667

Pentru a compensa pierderile provocate orașului în 1861, prin schimbarea sediului guvernului, s-a votat plata a 148.150 lei.

s-177

train-7668

După 1860, clădirile de lemn și chirpici au fost înlocuite treptat de cele din piatră și cărămidă, și rețeaua de străzi îmbunătățită.