| s-1
| / Suferea de frigul cel mai cumplit, / boală socială – refuz organic / de adaptare la frigul lumii. |
| s-2
| În 1854 se află la Londra, apoi iarăși în capitala Franței, dar, murindu-i părintele, trebuie să se întoarcă în țară. |
| s-3
| În același interval, A. a elaborat și o metodologie a culegerii și transcrierii, adecvată relevării specificului genului și stilului cântecelor epice versificate. |
| s-4
| Printr-un sistem ingenios, A. evidențiază o serie de caracteristici intime ale cântecului bătrânesc, care se manifestă în timpul executării acestuia de către performer. |
| s-5
| Se observă efortul de lărgire a interesului științific, îndreptat acum și asupra metodologiei comparatiste și o atenuare a etnocentrismului cultural. |
| s-6
| Centrul de greutate al preocupărilor academice se mută pe evenimente ocazionale, pe fondul unei priviri orientate nesmintit spre Răsărit. |
| s-7
| În Cuvânt înainte, Al. Graur dezvăluie preocupările care intră în profilul Secției în seria reluată „după o foarte lungă întrerupere ”. |
| s-8
| Sunt inserate pagini de proză, portrete și dialoguri literare de I. Peltz și două poeme de Al. Macedonski, Rondelul ctitorilor și Rondelul cascadelor. |
| s-9
| Comentatorii poeziei românești se interesează de autori și de teme majore, începând cu Eminescu (Pavel Țugui și C. D. Papastate). |
| s-10
| Dramaturgia, care ocupă un loc mult mai modest în preocupările cercetătorilor, nu scapă totuși atenției Sinei Dănciulescu-Leonte, Corneliei Cârstea și Rodicăi Iordache. |
| s-11
| Nu sunt uitate literaturile clasice, cu precădere cea latină, și lirica unor popoare romanice (Romeo Magherescu). |
| s-12
| În al doilea rând, pentru că poezia unui poet-călugăr nu poate fi înțeleasă fără o cultură și o trăire religioasă profundă. |
| s-13
| Deși ales în Divanul ad-hoc al Moldovei, nu-și exercită, fiind suferind, mandatul de deputat al Bacăului. |
| s-14
| Versurile lui A. din Poezii postume, eliberate de povara unui modernism căutat, izbutesc mai mult să dea expresie dramei personale. |
| s-15
| Proza, tratând liric teme ca dezrădăcinarea ori viața „otrepelor sociale ”, a „oropsiților ”, e vădit anacronică. |
| s-16
| De asemenea, instituția academică orientează și coordonează activitatea a 15 comitete naționale, 58 de comisii și șase colective de lucru. |
| s-17
| Remarcat de societatea culturală „Transilvania ”, primește o bursă și pleacă, în anul 1871, la Torino, pentru a studia medicina. |
| s-18
| Varietatea priveliștilor și bogăția muzeelor îl atrag și-l entuziasmează pretutindeni, la Roma, la Florența, Paris, Bruxelles. |
| s-19
| Atmosfera unei aglomerări umane, trăsăturile caracteristice ale marilor orașe sau ale rusticelor localități italiene sunt sesizate și schițate cu un deosebit simț al veridicului. |
| s-20
| Lexicul este încărcat de provincialisme, stilul nu e nici pe departe format, fiind serios afectat de febrilitatea cu care au fost scrise însemnările. |
| s-21
| Crezul artistic capătă o nuanță mesianică, poeților atribuindu-li-se cea mai nobilă menire (Biserica versului, Poeților). |
| s-22
| Rezultatele cercetărilor se regăsesc în cele peste 90 de reviste (dintre care peste 40 editate în limbi străine) ale institutelor academice. |
| s-23
| Ca poetă, A. este dificil de alăturat unei grupări sau unei generații, mai apropiată fiind de poezia anilor ’ 70. |