| s-1
| ” Crima pusă la cale de personajul care decide în joacă soarta semenilor lui este una generatoare de haos. |
| s-2
| Autorul este la curent cu toate tehnicile utilizate de romancierii moderni, de la Joyce la Robbe-Grillet. |
| s-3
| Procedeele folosite împiedică sensul să se precizeze, îl fac să fie la rândul lui deviat și amestecat. |
| s-4
| La moartea Regelui Munților, „durerea cuprindea cerul ”, amplificând printr-o metonimie uriașă semnificația unui destin. |
| s-5
| De la profesorul bănățean Eftimie Murgu își însușește primele elemente de filosofie. |
| s-6
| Vremea a vrut să selecteze și să păstreze însă chipul cărturarului îndrăgostit de frumusețea lumii antice. |
| s-7
| În urma Dictatului de la Viena, familia Balotă este obligată să părăsească Clujul. |
| s-8
| Întocmai ca Ioan Barac, poetul poate fi considerat un precursor al scrisului artistic de la noi. |
| s-9
| În 1925 A. debutează cu versuri în revista „Cultura poporului ” (Cluj). |
| s-10
| Deși își dă pe față alegerea și își revelează codul, el nu montează o campanie de explicitare. |
| s-11
| „În tinerețe, am aruncat discuției cuvântul de lirism absolut. |
| s-12
| Încă din 1904, B. exersează câteva localizări „din italienește ”, autorii nefiind menționați. |
| s-13
| Eroii, trasați în tușe avântate, aspiră spre perfecțiune, au de multe ori calități excepționale. |
| s-14
| B. este și autorul unora dintre primele meditații poetice din literatura română, influențate de preromantism. |
| s-15
| predomină succesiunea imagistică particulară doinei, precum în Călugărița, Dudia sau Picuraru cătră vruta lui. |
| s-16
| Îmbrăcată în haina vodevilului, satira este îndreptată împotriva micii boierimi și a parveniților. |
| s-17
| Îndrăgostit de soția prietenului său, Filimon contribuie la moartea acestuia. |
| s-18
| Neliniștea se revelează a fi însăși forța modelatoare a umanității din om. |
| s-19
| În ianuarie 1879, o cronică dramatică nesemnată ataca spectacolul de la Teatrul Național cu O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale. |
| s-20
| Debutează editorial în 1930 cu romanul Piatra neagră, ce purta o scurtă recomandare semnată de Liviu Rebreanu. |
| s-21
| Revendicându-se din estetica hegeliană, cartea lui B. nu i se subordonează întru totul. |
| s-22
| Tensiunile declanșate de incongruențele eu – lume se atenuează, înlocuite fiind cu o stare de halucinație lucidă. |
| s-23
| În dosarele poliției geneveze era notat ca „dangereux ”. |
| s-24
| Mobilizat pe loc din cauza sănătății precare, îl ajută pe N. Iorga să scoată la Iași „Neamul românesc ”. |
| s-25
| B., al cărui tată era profesor, urmează gimnaziul și două-trei clase liceale, înainte de a fi mobilizat. |
| s-26
| doar răsfățatului Ionel Teodoreanu îi reproșează „imagismul prețios ”. |
| s-27
| Cartea a impresionat, probabil, (și) prin aspectul ei de „roman polițist ” perfect construit. |
| s-28
| Predomină însă originalitatea, imediat sesizabilă la parcurgerea oricărui poem. |
| s-29
| Ambele texte elogiau mintea excepțional dotată a principelui moldovean, cunoștințele lui întinse. |