| s-1
| Nu din cauza perversităților de acolo, dar în vederea adevărului care izbutește să se exprime. |
| s-2
| Un niebelung, robit să prefacă aurul împrumutat în coroane, numai prin știința penibilă a degetelor sale. |
| s-3
| Tot în ziua aceea am fost chemat la Cancelarie, ca să mă cunoască toți profesorii. |
| s-4
| Pentru onoarea persoanei sale, în totul respectată, îi vom refuza paternitatea a cel puțin acestei cărți. |
| s-5
| Enormă ca plictiseala, tenace ca orice democrație, meduza 'Sburătorul' mă va uza și supune. |
| s-6
| Astfel, d-l Blaga propune la rându-i un anumit verde, ca veridică lumină a filonului nocturn, visul. |
| s-7
| Un act de mare iubire și domnească dărnicie răscumpărară cetatea voastră din păcate grele și vechi. |
| s-8
| Dimpotrivă, făcând din Rimbaud un precursor, suprarealiștii refuză bucăților lui reprezentative orice idee de metodă. |
| s-9
| O dată stăpân pe metoda lui, Rimbaud - asemănător și în această privință cu omul de știință - își propune să extrapoleze adevărurile experimentale dobândite. |
| s-10
| La Rimbaud admirăm geniul 'euristic', o lume și un mod nou de a simți anexate domeniului poetic. |
| s-11
| Identificându-l cu întregul suflet - sinteză a înțelegerii, a sensibilității, a pasiunii - e departe de a proceda ca un purist, ca un abstractor adică. |
| s-12
| Augustin Cauchy, catolic și om de încredere al lui Carol al X-lea, a simțit mai întâi nevoia să reflecteze asupra 'compoziției matematice'. |
| s-13
| A demonstrat, cu ajutorul proceselor convergente, definiția constructivă a existențelor analitice, și a îmbogățit teoria funcțiilor cu câteva raționamente canonice noi. |
| s-14
| Seria de la catedră, însă, dotată cu un impresionant simț de colegialitate, a ținut cu Nae Georgescu și a tăcut. |
| s-15
| cercetarea adevăratului domeniu al poeziei, pe care el a rezolvat-o prin adjoncțiune, Moréas o rezolvă prin excluziune. |
| s-16
| o rază de soare, tot ceea ce a fost antica Eladă, vine să viziteze plaiurile Franței, poate pentru ca să rămâie. |
| s-17
| Dar locurile care se vesteau aspre, de surghiun, se dovediră o foarte blândă țară. |
| s-18
| Râul mai ales, sticlos, egal, bogat, dar și insipid ca marele său cântăreț, Siretul leneș se confundă cu una din cele mai dragi vedenii. |
| s-19
| aici la Lazăr aveam de luptat cu o clasă în care provincia și capitala concentrase toți premianții lor. |
| s-20
| Răsfoind deunăzi scrisorile pe care Victor Dumitrescu le primea în vacanță de la colegii lui, îmi dau seama că Banciu reușise să ne impună o trăire matematică aproape exclusivă. |
| s-21
| Pentru mine, care am îmbrățișat matematicile, înțelegeți că Banciu a fost ceva mai mult ca pentru voi. |
| s-22
| Un furgon, un dric automat, mi l-a răpit curând de dinainte, încât nu l-am putut duce până la cimitir. |
| s-23
| Mijlocul de demonstrare îl constituie anumite congruențe relative la un grup abelian, în transcriere aditivă. |
| s-24
| În conversația care am avut-o îmi propune să-mi dau doctoratul la București și, între timp, să primesc locul de asistent pe lângă catedra de geometrie analitică. |
| s-25
| Așadar fixez 1933 ca dată a unei mai complete aclimatizări matematice, a apariției unei conștiințe mai clare a limitelor proprii. |
| s-26
| Biograful lui Hilbert, Otto Blumenthal, căruia împrumutăm toate aceste date, face un caz extraordinar de Frau Käthe. |
| s-27
| Firește prin demonstrabil trebuie să înțelegem aici putința de a decide în sensul 'adevăr' sau în sensul 'fals'. |
| s-28
| Totuși în 1936 Gerhard Gentzen parvine să demonstreze acest fapt capital, ca o aplicație a teoriei inducției transfinite. |
| s-29
| Deci nu e greșit să declarăm pe Gauss primul - în ordine cronologică - matematician german, de întâia mărime. |
| s-30
| Ea privește demonstrarea riguroasă a teoremei fundamentale a algebrei, enunțată și insuficient demonstrată de d'Alembert. |
| s-31
| A intervenit însă, în timpul redactării, pentru a determina pe Gauss să renunțe la acel ermetism al său, ce se făcea de pe atunci simțit. |
| s-32
| Primele secțiuni cuprind rezultatele înaintașilor, regăsite de Gauss, și se referă la aritmetica întregilor raționali. |
| s-33
| Unul dintre trucuri și cel mai simplu, pentru că nu-ți cerea nici un efort, era 'trucul cu sângele'. |
| s-34
| Bachmann, Paul Stäckel, Schlesinger, plecați peste paginile îngălbenite și enigmatice ale vestitului Tagebuch, angajați într-o acțiune supraomenească, de reconstituire a unui continent scufundat. |
| s-35
| E nedrept să se spună, așa cum a afirmat Jacobi, că articolul nu aduce nimic nou, peste Lagrange. |
| s-36
| Cercetările generale sunt întâiul exemplu de geometrie considerată ca teoria invarianților unui grup infinit (ca să întrebuințăm limbajul lui Klein). |
| s-37
| Memoriul conține și generalizarea teoremei lui Legendre asupra asimilării unui triunghi de geodezice cu un triunghi plan. |
| s-38
| în sfârșit, însemnările conțin deduceri, independente, a formulelor de trigonometrie neeuclidiană, mult după ce Bolyai și Lobacevski construiseră trigonometriile lor. |
| s-39
| E o dovadă a acelui fel de religiozitate care merge până la canonizare, ce Gauss a știut să o inspire ucenicilor. |
| s-40
| Academia trebuie să fi avut la început succes, căci deschiderea are loc în fața unui public de 40 de persoane. |
| s-41
| Ceea ce contribuie să-i adâncească felul amar și răzbunător e soarta pe care o are al treilea și ultimul său memoriu către Academia din Paris. |
| s-42
| Galois, în uniformă de artilerist al Gardei Naționale, dizolvată între timp, trecea cu unitatea lui peste un pod al Senei, spre serbările organizate de poporul Parisului. |
| s-43
| Ceea ce ne reține în Galois e alăturarea patetică, făcută să izbească imaginațiile, a unui mare matematician și revoluționar. |
| s-44
| ― Și-atunci, înfuriat, l-am aruncat pe fereastră, fără să știu că dumneavoastră aveți oră în curte. |
| s-45
| Opera lui Galois nu poate fi despărțită de a comentatorilor săi, printre care cităm în special pe Betti și pe Camille Jordan. |
| s-46
| Când contemplăm teoria ecuațiilor, așa cum ne-a parvenit, admirăm în realitate acel monument obiectiv în care motivele și intențiile se topesc într-un tot unitar. |
| s-47
| Tot ce se interpune între subiectul raționant și 'datum'-ul noțiunilor, tulbură oglindirea lor în spirit. |
| s-48
| cu Platon ne miram de incomensurabilitatea diagonalei pătratului prin diagonală și poate concepeam naiv dar poetic, vreo doctrină a reminiscenței, pentru explicarea contradicțiilor numărului irațional. |
| s-49
| Primele impresii luminoase, pe care ochiul le primește în pruncie nu se regăsesc în memorie. |
| s-50
| Un adevăr matematic nu poate fi primit ca achiziționat decât dacă e prezentat scris și dacă rezistă verificării oamenilor competenți. |
| s-51
| Departe de a presupune insensibilitatea, parnasianismul formal al acestui poet cuprinde chiar un simțământ frenetic al vieții multiple, împins până la 'isteria vitală'. |
| s-52
| Am citat această poezie și pentru a întrevedea expresia cosmică a emoției poetului, dar și pentru a da un exemplu tipic de specia formei acestei poezii. |
| s-53
| și, deși ceea ce pare arbitrar are o lege lăuntrică, totul rămâne într-un ermetism voit și cu atât mai admirat cu cât e mai greu de pătruns. |
| s-54
| Aproape nu este poezie a Jocului secund care să nu conțină expresia sentimentului de relație cu cerul și stelele, ca niște prezențe imediate și concrete. |
| s-55
| Este în poezia sa un fel de ceremonie de doctor Faustus modern, descins în Balcani, unde se luptă între luciditate carteziană și senzualitate lasciv-orientală. |
| s-56
| Căci explicând După melci în cheie folclorică, fără a releva și existența unor planuri ascunse ce se referă la ritualuri ancestrale, deschidem o falsă analiză. |
| s-57
| Dacă vom distinge unitatea conflictuală a poetului, înțelegerea poeziilor în parte va fi mai ușoară. |
| s-58
| Împrumutând dintr-un eseu de Al. Paleologu o anumită idee, vom recunoaște și noi că teama de truisme poate să ducă la cele mai mari aberații. |
| s-59
| De la misterele Cabalei, literatura cosmogoniilor și întreaga literatură a misterelor păgâne, citate dintre cele mai felurite se varsă, postum, spre poezia lui Barbu. |
| s-60
| În acest teritoriu al deltei, foarte tânăr, au loc și cele mai spectaculoase schimbări în hidronimie, înregistrate de istorie. |
| s-61
| Pentru el, orice răspuns venit din spate era bun și-i da drumul, ca să scape mai repede. |
| s-62
| Cel din marea Egee este albastru, curat până în depărtare și, în chipul acesta, marea care reflectă lumina apare astfel. |
| s-63
| 12) descrie delfinii din Pont și păsările migratoare din delta Istrului, dintre care unele iernează în Egipt. |
| s-64
| Istoria celor două insule ale Mării Negre corespunzând litoralului dobrogean leagă mitologia vechilor greci cu aceea a poporului român. |
| s-65
| Mai mult, templul din blocuri șlefuite de calcar alb reflecta neîndoielnic lumina ce-l învăluia, transformându-l într-un adevărat far. |
| s-66
| Ne-am mai referit la substratul traco-dacic al limbii române când am căutat originea unor cuvinte fundamentale. |
| s-67
| Cu oarecare aproximație, ele corespund cu cele ale Jiului și Oltului de astăzi (fig. 2). |
| s-68
| Este evident că dezvoltarea acestui conglomerat de așezări a fost favorizată în perioada menținerii podului construit de armata romană și întreținut de castrul de la capătul său estic. |
| s-69
| insuficient individualizat într-o așezare unitară, era desemnat prin acel 'Podul Jiului' indicat de codex. |
| s-70
| Pentru denumirile medievale ale Jiului este de observat de la început dificultatea de a reproduce în italiană litera 'j', ca și în greacă și germană. |
| s-71
| În Muntenia, Arcudei din preajma Bucureștiului, C. Poghirc îi atribuie origine traco-dacică, regăsind-o în toponimul dac Arcidava. |
| s-72
| Pentru Transilvania, A. Vraciu și C. Poghirc atribuie Ampoiului - anticul Ampelum de origine traco-dacică. |
| s-73
| deschideau niște cărți ce le aveau pe masă, se uitau în ele pe îndelete, apoi scriau în caietele de teză. |
| s-74
| Se pare că la navigabilizarea văii a contribuit o lucrare de canalizare datorată Împăratului Traian, aplicată pe râul antic Axios. |
| s-75
| De fapt, într-o țară recent cucerită, erau niște haiduci autohtoni, ce se opuneau administrației străine. |
| s-76
| Aproape matur, se îngrijește la rândul lui de ea, o ajută și o protejează cum poate. |
| s-77
| A hrănit apoi Muma Rodniciei, cea borțoasă, care are grijă de rodnicia câmpului, a vitelor și femeilor satului. |
| s-78
| Suferința se instalează brusc, în plină sănătate, și este dominată de succesiunea grăbită a scaunelor diareice, însoțite de dureri în zona de deasupra stomacului. |
| s-79
| de la omul bolnav i se transmite omului sănătos un principiu material capabil să determine compromiterea echilibrului organic. |
| s-80
| Pe măsură ce explorarea restului Indiei a înaintat, s-a impus constatarea că Bengalul reprezintă locul de baștină al holerei asiatice. |
| s-81
| Generalul Kiseleff, cu un mic număr de impiegați, se află în mijlocul unei populații pradă morții, îngrijind-o și mângâind-o. |
| s-82
| prezența sa ridica curajul unora și micșora îndrăzneala celora care nu văd într-o calamitate publică decât o ocazie pentru a-și îndeplini grozavele lor dorinți. |
| s-83
| față de cifra locuitorilor, cele mai mari pierderi au avut loc la Sculeni, localitate la frontiera cu Imperiul rus, anume de 21,7% din totalul populației. |
| s-84
| . Doctorul parizian avea însă încredere în eficacitatea tratamentului confratelui său ieșean Ilasciuk, care punea lipitori pe epigastru și sfătuia să fie folosite chiar și în jurul anusului. |
| s-85
| în sfârșit, 'Albina românească' publica un Nou metod pentru vindecarea holerei, constând din întrebuințarea 'unui aer numit protoxid de azot' 77. |
| s-86
| Au avut loc, de asemenea, procesiuni cu moaște și relicve de sfinți tămăduitori în bisericile din orașele contaminate. |
| s-87
| În cursul povestirii, în care a evocat zisa baladă, Alecu Russo include însă și amintirile unui bătrân ofițer care asistase la marea epidemie din 1831. |
| s-88
| Acesta zugrăvește într-un salon ieșean, la 1839, în culori foarte sumbre și realiste, tabloul dezolant înfățișat de capitala Moldovei în timpul cumplitei molime. |
| s-89
| aici funcționa ca medic 'dohtorul Foct' (adică Vogt) care a înființat un lazaret pentru bolnavi, pus sub administrația unui epistat, polcovnicul Răducan. |
| s-90
| ' În așa fel - scria consulul - încât orașul, expus holerei morbus, este lipsit de o forță polițienească eficientă. |
| s-91
| A reușit aceasta fiindcă a făgăduit să-i hrănească pe socoteala guvernului pe toți cei care n-aveau mijloace să se întrețină. |
| s-92
| 'În ce mă privește - mărturisea Estiotu - acestei metode îi datoresc viața, fiind eu însumi atins de boală'. |
| s-93
| A sosit de la niște rude din Focșani chiar în noaptea trecută și nu mai poate de somn. |
| s-94
| Și totuși, după părerea medicului bucureștean, mijlocul infailibil de a preveni boala consta 'în izolarea primilor bolnavi și dispersarea masei locuitorilor' 135. |
| s-95
| Sentinela - un mehedințean șugubăț - a călcat rublele în picioare și trăgând cocoșul armei a amenințat pe Kiseleff să se dea înapoi, că altfel va trage. |
| s-96
| Precauția cea mai bună constă în viața regulată, evitarea răcirii, aer curat și schimbarea deasă a rufelor. |
| s-97
| Recomand deci d-lui și d-nei să poarte pe abdomen o flanelă moale și, când simt vreo schimbare, să-și fricționeze abdomenul cu spirt camforat '. |
| s-98
| Spicuim din corespondența acestei epoci două scrisori zugrăvind starea de spirit a orășenilor recrutați din rândurile aristocrației. |
| s-99
| Personalul spitalelor era asistat de câte două femei și un bărbat pentru fiecare unitate, iar în fiecare circumscripție se aflau doi medici pentru depistarea cazurilor de holeră. |
| s-100
| Se aprecia că holera atacă mai mult bărbații decât femeile și copiii, fiind predispuși la boală oamenii slăbiți și cei ce suferă de afecțiuni cronice. |