Universal Dependencies - Romanian - RRT

s-1

train-7492

La exteriorul Munților Carpați se află un inel de dealuri, Subcarpații și Dealurile de Vest, locurile cele mai populate, datorită bogatelor resurse de subsol (petrol, cărbuni, sare) și condițiilor favorabile culturii viței - de-vie și pomilor fructiferi.

s-2

train-7493

În est și sud se extind trei mari podișuri (Moldovei, Dobrogei și Getic), dar și Podișul Mehedinți, în timp ce în sud și vest se întind două mari câmpii, Câmpia Română (îngustată spre est) și Câmpia de Vest.

s-3

train-7494

Delta Dunării este cea mai joasă regiune a țării, sub 10 m altitudine, cu întinderi de mlaștini, lacuri și stuf.

s-4

train-7495

fluvii și râuri, lacuri, ape subterane, ape marine.

s-5

train-7496

Particularitățile hidrografice și hidrologice ale României sunt determinate, în principal, de poziția geografică a țării în zona climatului temperat-continental și de prezența arcului carpatic.

s-6

train-7497

Pe teritoriul României au fost identificate 3700 de specii de plante din care până în prezent 23 au fost declarate monumente ale naturii, 74 dispărute, 39 periclitate, 171 vulnerabile și 1253 sunt considerate rare.

s-7

train-7498

Fauna României este în special repartizată în funcție de vegetație.

s-8

train-7499

În particular, Delta Dunării este locul a sute de specii de păsări, incluzând pelicani, lebede, gâște sălbatice și păsări flamingo, protejate de lege (așa cum sunt de altfel și porcii sălbatici și lincșii).

s-9

train-7500

de asemenea delta reprezintă un popas sezonal pentru păsările migratorii.

s-10

train-7501

Clima României este determinată în primul rând de poziția sa pe glob, precum și de poziția sa geografică pe continentul european.

s-11

train-7502

Între extremitatea vestică și cea estică a teritoriului național, diferența termică se reduce la 1, C (10, C în vest, 9, C în est).

s-12

train-7503

Munții Carpați formează o barieră care separă climatele continentale aspre din est de cele din vest de tip oceanic și adriatic.

s-13

train-7504

Precipitațiile sunt moderate, variind de la insuficienta cantitate de 400 mm din Dobrogea la 500 mm în Câmpia Română și până la 600 mm în cea de Vest.

s-14

train-7505

Odată cu altitudinea, precipitațiile cresc, depășind pe alocuri 1000 mm pe an.

s-15

train-7506

Primele înregistrări climatice în România s-au făcut odată cu înființarea Institutului Meteorologic Central (în 1884) și cu apariția lucrărilor elaborate de Ștefan Hepites.

s-16

train-7507

După 1960 are loc o dezvoltare a rețelei de stații meteorologice, apărând și importante lucrări referitoare la caracteristicile climatice ale spațiului montan, litoral, urban, etc.

s-17

train-7508

Conform recensământului din 2002, România are o populație de 21.680.974 de locuitori.

s-18

train-7509

Numărul românilor ori al persoanelor cu strămoși născuți în România care trăiesc în afara granițelor țării este de aproximativ 12 milioane.

s-19

train-7510

Viața religioasă în România se desfășoară conform principiului libertății credințelor religioase, principiu enunțat la articolul 29 din Constituția României, alături de libertatea gândirii și a opiniilor.

s-20

train-7511

Până la Unirea din 1918, cea mai mare parte a populației din Transilvania era formată din credincioși ai Bisericii Române Unite cu Roma, comunitatea de aici numărând 22.294 de adepți.

s-21

train-7512

De asemenea, în România există și alte culte, precum ortodocșii pe stil vechi, cultul armean și altele asemenea.

s-22

train-7513

Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă și armonioasă a personalității individului în vederea unei integrări eficiente în societatea bazată pe cunoaștere.

s-23

train-7514

Încă de la Revoluția română din 1989, sistemul de învățământ românesc a fost într-un continuu proces de reorganizare care a fost atât lăudat cât și criticat.

s-24

train-7515

Primii patru ani sunt predați de către un singur profesor (învățător), pentru majoritatea elevilor.

s-25

train-7516

Nu există examene între a 10-a și a 11-a clasă.

s-26

train-7517

Sistemul național de învățământ superior este structurat pe 3 niveluri de studii universitare:

s-27

train-7518

4.4 milioane din populație era înscrisă la școală.

s-28

train-7519

Asociația Ad Astra a cercetătorilor români a publicat ediția din 2007 a topului universităților din România.

s-29

train-7520

Acest top, aflat la a 3-a ediție, cuprinde un clasament general, respectiv un clasament pe domenii științifice, care reflectă pregătirea și performanța științifică a cadrelor didactice ale universităților.

s-30

train-7521

În clasamentul general, pe primele locuri se situează Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași (locul 1), Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj (locul 2) și Universitatea din București (locul 3).

s-31

train-7522

Comparativ cu țările UE, competitivitatea forței de muncă din România din punct de vedere al educației și competențelor (abilităților) este încă redusă.

s-32

train-7523

În cadrul PISA, aproximativ 70 % din elevii de 15 ani din România au avut performanțe situate sub nivelul cerut pentru un loc de muncă modern, față de 37 % din elevii de 15 ani din Uniunea Europeană.

s-33

train-7524

Alte orașe cu o populație ce depășește 200.000 sunt Galați, Brașov, Ploiești, Brăila și Oradea.

s-34

train-7525

De asemenea, există încă alte 13 orașe care concentrează un număr mai mare de 100.000.

s-35

train-7526

În prezent, o parte din cele mai mari orașe sunt incluse într-o zonă metropolitană.

s-36

train-7527

Guvernul României este autoritatea publică a puterii executive, care funcționează în baza votului de încredere acordat de Parlament și care asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice.

s-37

train-7528

În România, justiția se înfăptuiește numai de către Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, respectiv curțile de apel, tribunalele, tribunalele specializate și judecătoriile.

s-38

train-7529

Constituția, introdusă în 1991, poate fi amendată doar printr-un referendum public, iar ultimul referendum de modificare a fost organizat în 2003.

s-39

train-7530

De atunci, de la acea modificare, Parlamentul nu mai are dreptul să treacă peste deciziile Curții Constituționale, indiferent de majoritate.

s-40

train-7531

Integrarea României în Uniunea Europeană din 2007 a avut o influență semnificativă asupra politicii interne a țării.

s-41

train-7532

Ca parte a acestui proces, România a inițiat reforme, inclusiv reforma din justiție, a intensificat cooperarea judiciară cu alte state membre și a luat măsuri împotriva corupției.

s-42

train-7533

Cu toate acestea, în raportul de țară din 2006, România și Bulgaria au fost descrise ca fiind cele mai corupte țări ale Uniunii Europene.

s-43

train-7534

După decembrie 1989, România și-a reorientat politica pe calea întăririi legăturilor cu occidentul, în mod special cu Statele Unite și Uniunea Europeană.

s-44

train-7535

Dacă, în 1972, România devenea membră a Băncii Mondiale și a FMI și de asemenea a Organizației Mondiale a Comerțului, din 2007 face parte din Uniunea Europeană.

s-45

train-7536

Liderii României postdecembriste au făcut declarații publice în ceea ce privește strângerea relațiilor cu alte țări europene și, de asemenea, în ceea ce privește ajutorul dat acestora în procesul integrării euro-atlantice, în special în cazul Moldovei, Ucrainei și Georgiei.

s-46

train-7537

România și-a arătat în mod public sprijinul pentru Turcia și Croația în eforturile făcute de aceste țări pentru aderarea la Uniunea Europeană.

s-47

train-7538

Relațiile României cu Republica Moldova au un statut special,

s-48

train-7539

România a avut neînțelegeri cu Ucraina în legătură cu Insula Șerpilor și cu platforma continentală a Mării Negre la est de Sulina, miza principală fiind zăcămintele de petrol și de gaze din zonă.

s-49

train-7540

Problema a fost prezentată în fața Curții Internaționale de Justiție.

s-50

train-7541

Astfel, CIJ, prin decizia nr. 2009 / 9 din 3 februarie 2009 a acordat 79,34 % din zona în dispută României.

s-51

train-7542

României îi revin 9700 km2.

s-52

train-7543

Aceasta a fost a 100-a decizie a CIJ de la înființarea sa.

s-53

train-7544

Printre obiectivele Uniunii Europene se află promovarea progresului economic și social, echilibrat și durabil, prin întărirea coeziunii între țările membre.

s-54

train-7545

Regiunea (Unitatea Administrativ Teritorială) este privită, în accepțiunea Consiliului Europei, ca unitate situată imediat sub nivelul statului cu autoritate aleasă a Administrației Publice și mijloace financiare proprii.

s-55

train-7546

Pentru a putea fi aplicată politica de dezvoltare regională, pe teritoriul României s-au înființat 8 regiuni de dezvoltare ca un rezultat al unui acord liber între consiliile județene și cele locale.

s-56

train-7547

Orașul este unitatea administrativă condusă de un consiliu local și un primar ales.

s-57

train-7548

România are 263 de orașe, dintre care 82 sunt municipii.

s-58

train-7549

Județul este unitatea administrativă condusă de un consiliu județean și un prefect.

s-59

train-7550

În afară de împărțirea pe județe, România este împărțită și în opt regiuni de dezvoltare, corespondente nivelului NUTS - 2 de diviziuni al UE, dar fără a avea capacități administrative.

s-60

train-7551

Regiunile de dezvoltare se referă la subdiviziile regionale ale României create în 1998

s-61

train-7552

Împărțirea României în județe este atestată documentar la 8 ianuarie 1392, când domnitorul Mircea cel Bătrân printr-un hrisov numește „ținutul Vâlcii ” județ.

s-62

train-7553

Astfel, județul Vâlcea este primul județ atestat documentar de pe teritoriul actual al României.

s-63

train-7554

când s-a trecut de la împărțirea pe regiuni și raioane la reîmpărțirea pe județe, desființată de autoritățile comuniste după 1948.

s-64

train-7555

După căderea regimului comunist, țara a cunoscut un deceniu de instabilitate și profund declin economic, consecințe provocate de o administrare defectuoasă și coruptă și de lipsa unor reale reforme structurale.

s-65

train-7556

De la începutul mileniului, economia României s-a transformat într-o economie relativ stabilă, caracterizată de o creștere vizibilă, dublată de reducerea șomajului și a inflației.

s-66

train-7557

În 2006, conform Institutului Național de Statistică, PIB-ul a cunoscut o creștere în termeni reali de 7,9 %, una dintre cele mai ridicate din Europa și a egalat PIB pe locuitor realizat de România în 1988.

s-67

train-7558

Principalele industrii ale României sunt cea textilă și de încălțăminte, industria metalurgică, de mașini ușoare și de ansamblare de mașini, minieră, de prelucrare a lemnului, a materialelor de construcții, chimică, alimentară și cea de rafinare a petrolului.

s-68

train-7559

Economia este, predominant, bazată pe servicii, care reprezintă 55 % din PIB, iar industria și agricultura au de asemenea o contribuție importantă de 35 %, respectiv 10 % din PIB.

s-69

train-7560

În schimb, 32 % din populația tării este angajată în agricultură și producție, una dintre cele mai mari rate din Europa.

s-70

train-7561

Potrivit unui raport din 2006 al Băncii Mondiale, economia României se clasează pe locul 49 dintr-un număr total de 175 economii naționale în privința ușurinței de a face afaceri, înregistrând astfel o poziție mai bună decât alte țări din regiune, precum Ungaria și Cehia.

s-71

train-7562

Pe de alta parte în România rata corupției continuă să rămână la un nivel îngrijorător de mare.

s-72

train-7563

Salariul mediu brut în România, în luna ianuarie 2009, a fost de 1839 lei.

s-73

train-7564

Pe de altă parte, rețeaua de transport din România asigură legătura între rețeaua de transport comunitară și rețeaua de transport a statelor necomunitare vecine din Europa de Est și Asia.

s-74

train-7565

Totuși, datorită investițiilor, reparațiilor și întreținerii insuficiente, infrastructura de transport nu satisface nevoile economiei actuale, fiind mult în urma Europei de Vest.

s-75

train-7566

Compania națională de transport feroviar este Căile Ferate Române.

s-76

train-7567

Începând cu anul 2005, a fost liberalizat transportul feroviar de călători, mai multe linii secundare fiind concesionate operatorilor privați.

s-77

train-7568

Rețeaua de aeroporturi destinate traficului aerian public este formata din 17 aeroporturi civile, Ca o observație generală, flota aeriană din România se află într-un amplu proces de modernizare.

s-78

train-7569

Flota de aeronave destinate traficului comercial s-a redus de la 55 de aeronave în anul 1991 la 34 de aeronave în anul 2004, prin scoaterea din exploatare a aeronavelor vechi.

s-79

train-7570

După ce Traian Vuia, Aurel Vlaicu și Henri Coandă au contribuit prin rezultate de pionierat la dezvoltarea aviației, în 1920 a luat ființă Compania de Navigație Aeriană Franco-Română, care oferea servicii de transport aerian de pasageri, mărfuri și poștă, fiind prima companie aeriană din lume care a efectuat zboruri transcontinentale.

s-80

train-7571

La 18 septembrie 1954 s-a înființat compania TAROM (Transporturile Aeriene Române),

s-81

train-7572

În 2006, în România existau 1731 km de ape navigabile.

s-82

train-7573

România are 2.251 de nave fluviale de categoria I, care pot efectua misiuni economice pe apele fluviale internaționale și circa 587, care pot naviga doar pe partea românească a Dunării și pe râurile interioare.

s-83

train-7574

Cele mai multe nave înmatriculate sunt cele de agrement, circa 13.246.

s-84

train-7575

Principalele mijloace de transport în comun sunt autobuzele, troleibuzele, tramvaiele și microbuzele, în general operate de regii autonome administrate de autoritățile locale (de exemplu, Regia Autonomă de Transport București).

s-85

train-7576

Metroul din București a fost deschis în 1979, fiind astăzi cel mai folosit mijloc de transport din București, cu peste 650.000 de pasageri pe zi.

s-86

train-7577

Traversată de apele Dunării, România are un relief variat, incluzând frumoșii și împăduriții Munți Carpați, coasta Mării Negre și Delta Dunării, cea mai bine păstrată deltă europeană.

s-87

train-7578

Satele românești păstrează în general un mod de viață tradițional.

s-88

train-7579

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate, având de asemenea o contribuție importantă la economia țării.

s-89

train-7580

În 2006, turismul intern și internațional a asigurat 4,8 % din PIB și aproximativ o jumătate de milion de locuri de muncă (5,8 % din totalul locurilor de muncă).

s-90

train-7581

În ultimii ani, România a devenit o destinație preferată pentru mulți europeni (mai mult de 60 % România oferă și atracții turistice naturale, precum Delta Dunării, Porțile de Fier, Peștera Scărișoara și alte peșteri din Munții Apuseni.

s-91

train-7582

Prin funcțiile sale complexe, prin poziția în cadrul țării și prin numeroasele obiective cu valoare istorică, arhitectonică și de altă natură, Bucureștiul reprezintă unul dintre principalele centre turistice ale României.

s-92

train-7583

Regiune montană pitorească, cu tradiții etnografice ce dăinuie nealterate, Bucovina se remarcă printr-o activitate turistică dinamică, datorată în primul rând mânăstirilor.

s-93

train-7584

Cele cinci mânăstiri cu pictură exterioară, intrate în patrimoniul turistic mondial, își păstreaza frumusețea după mai bine de 450 de ani.

s-94

train-7585

Cultura de tip folcloric din spațiul românesc funcționează în cea mai mare parte ca sinteză a elementelor împrumutate de la alte populații, originalitatea ei constând în modul de îmbinare și selectarea acestora.

s-95

train-7586

În plus, sub influența tradiției bizantine și slavone, românii sunt, de asemenea, singurul popor creștin ortodox dintre popoarele latine.

s-96

train-7587

Umanismul a apărut în Moldova în secolul al XVII-lea venit, în general, pe filieră poloneză.

s-97

train-7588

Începutul secolului al XX-lea a fost, de asemenea, o perioadă importantă pentru proza românească, în care au activat personalități precum romancierii Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu și Camil Petrescu.

s-98

train-7589

scriitorii Marin Preda, Nicolae Breban, poeții Nichita Stănescu, Marin Sorescu, precum și criticii literari Nicolae Manolescu și Eugen Simion.

s-99

train-7590

Muzica românească cuprinde totalitatea creațiilor muzicale elaborate de către români și strămoșii acestora.

s-100

train-7591

Posibilitatea de a trata muzica daco-geților și a protoromânilor este foarte limitată din pricina documentației minime păstrate.